Bazele științei politice

Desemneaza arta conducerii societatii. Insemnatatea stiintei politice a crescut in sec XX datorita:

-modernizarii administratiei

-autonomizarii politicului (ruperea de viata ecconomica)

-progresul democratiei politice

Obiectul de studiu al stiintei politice il reprezinta sfera politicului, ordinea sociala, statul, puterea politica instituita, elaborarea deciziilor, natura relatiilor de autoritate, relatiile dintre state. De aceea stiinta politica este o disciplina interdisciplinara.

Functiile politologiei

-Functia explicativa

-Functia metodologica

-Functia prospectiva

-Functia normativa – analizeaza si da norme legale

-Functia praxiologica – practica (amelioreaza modul de exercitare a puterii politice)

-Functia valorizatoare (axiologica) – analizeaza valori politice

-Functia educationala

-BSP

-17 octombrie 2007

-Despre adevar si obiectivitate in politologie

-Adevarul si obiectivitatea din sfera politicului sunt diferite de cele din stiintele exacte, tehnice si chiar din stiintele naturii. Astfel adevarul si obiectivitatea in domeniul politicului sunt mai putin exacte si mai greu de obtinut deoarece: -datele sunt insuficiente (niciodata nu avem informatii destule privind interesele oamenilor, preferintele, modul lor de a reactiona. Oamenii nu pot fi monitorizati, iar daca acest lucru s-ar intampla, societatea nu ar mai fi libera) -datele sunt de multe ori interpretate eronat deoarece de regula, conduita umana este descrisa impreuna cu judecati valorica care pot altera realitatea. La aceasta se asociaza si prejudecatile analistului. -datele din sfera politicului sunt complexe si adesea contradictorii (fiindca provin din zone sau situatii istorice diferite) -uneori atitudinile si conduitele politice sunt diferite datorita idealurilor diferite care le genereaza (idealuri care de fapt sunt intemeiate tot pe interese diferite) -faptele umane nu pot fi generalizate si regularizate in legi, datorita specificitatii omului.

-Despre ideologie

-Ideologia este un concept general al politicii, insa definirea ei a determinat polemici aprinse in stiinta politicii.C. Marx definea ideologia drept o interpretare partizana a situatiei sociale. Ideologia este o interpretare deformata a realitatii.Nietzsche considera ideologia drept un sistem de mituri sociale, de neadevaruri utile pentru viata curenta.

-Ideologia politica este deci un instrument de actiune practica si nu un instrument de cunoastere. Ea porneste de la o evaluare partizana asupra realitatii si nu doreste sa formuleze reprezentari obiective asupra acesteia. De aceea orice ideologie, aidoma unei teologii, este maniheista (conceptia potrivit careia lumea este un teritoriu pe care se infrunta 2 mari principii: binele si raul). Orice ideologie se considera detinatoare a binelui si determinata sa dezvaluie si sa condamne raul. De aceea s-a spus despe ideologie ca este o religie sociala, adica un crez politic.

-Istoria a consemnat o serie intreaga de ideologii care au dominat anumite epoci: -ideologia drepturilor fundamentale ale omului (revolutia franceza) -ideologia nationalismului (specifica dreptei politice din ultimul secol) -ideologia internationalista (specifica stangii politice din ultimul secol) -ideologia globalizarii/modializarii (dominanta in lume la inceputul mileniului 3)

-In concluzie ideologia este o propaganda interesata, partinitoare, deformatoare a realitatii, ceea ce inseamna ca ideologiile nu sunt interpretari politice ale realitatii, dar pot devenii surse de inspiratie pentru analisti.

-BSP

-24 octombrie 2007

-Sistemul electoral

-Drepturile exclusiv politice ale cetateanului roman: -dreptul la vot (art. 36, constitutie) -dreptul de a fi ales(art. 37) -dreptul de a fi ales in parlamentul european

-In Romania au drept de vot toti cetatenii care au varsta de 18 ani implinita pana la data alegerilor. Nu au drept de vot: -debilii sau alienatii mintal pusi sub interdictie judecatoreasca -cei condamnati prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la pierderea drepturilor electorale -de asemenea condamnatii la inchisoare au dreptul de vot suspendat deoarece aflandu-se in inchisoare nu au cum sa isi exercite acest drept

-Organizarea alegerilor pornind de la criteriul varstei de 18 ani impliniti se numeste cens electoral de varsta. In prezent exista controverse privind stabilirea censului de varsta (unele state l-au situat la 21 de ani, altele la 16 si chiar la 15 ani). In general notiunea de cens electoral are semnificatia unei restrangeri ale dreptului de vot. In istorie s-au utilizat si alte censuri electorale: -censul de avere -censul de sex -censul de rasa sau nationalitate -censul de venit (pana in 1964 in US pt a putea vota trebuia sa platesti 2 $) -censul de studii

-In Franta proprietarii care au dat faliment pierd dreptul de vot pt 5 ani

-Dreptul de a fi ales

-Au dreptul de a fi ales in functii si demnitati publice cetatenii cu drept de vot daca profesia pe care o exercita nu le interzice dreptul de a face parte din partide politice si, deci dreptul de a fi ales (nu au dreptul sa candideze)—magistratii, militarii activi, politistii, personalul din radio-televiziunea de stat, personalul diplomatic. Candidatii pt alegerile in camera deputatilor sau in organele administrative locale trebuie sa aiba minim 23 de ani impliniti pana in ziua alegerilor. Candidatii pentru mandatul de senator trebuie sa aibe 33 de aniimpliniti pana in ziua alegerilor, iar candidatii la functia de presedinte al Romaniei trebuie sa fi implinit varsta de 35 de ani. In conditiile integrarii in UE cetatenii romani au dreptul sa candideze pentru mandatul de deputat in parlamentul european.

-Scrutinul electoral