Bazele științei politice

Curs
8.6/10 (5 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 173 în total
Cuvinte : 101182
Mărime: 325.05KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dana Jitcov

Cuprins

I. TEMATICA CURSULUI

II. BIBLIOGRAFIA SELECTIVA

III. NOTE DE CURS

I. TEMATICA CURSULUI DE STIINTE POLITICE

Partea I. Politica si Politicul. Cultura politica si clientelism politic. Institutii politice.

- Anatomia politicii: trecerea de la concepţia etică despre politică la concepţia ştiinţifică despre politică (N. Machiavelli).

- Semantica conceptelor politice. Homo politicus. Politică. Politici sociale. Stilul şi evoluţia vieţii politice (J. Karpinski). „Politica” la Aristotel. Machiavelli şi filosofia praxisului.

- Politicul ancorat în societate. Politicul sau autoreprezentarea societăţii. L. Strauss: pericolele „relativismului dogmatic”. H. Arendt: „logicile constructivismului”.

- Specializare, fragmentare, hibridare: cercetare interdisciplinară sau recombinarea fragmentelor de ştiinţă. Împrumuturi şi schimburi între disciplinele învecinate. (M. Dogan)

- Zone de suprapunere între discipline. A compara pentru a scăpa de etnocentrism şi pentru a găsi reguli sociologice.

- Obiectul şi statutul sociologiei politice (Larousse, M. Weber, O. Trăsnea). Aspecte ale dinamicii politice (K. Popper, O. Trăsnea). Istoricul sociologiei politice (K. Popper, J. Karpinski).

- Fenomenele politice la intersecţia între ştiinţele naturale. De la antropologia politică la studiile de arie şi de la sociologia politică la geografia politică şi psihologia politică (J. Baudouin).

- Concepte operaţionale. Cadre teoretice. Echivalenţe funcţionale (Dogan, Baudouin, Ballandier).

- Ţinta ştiinţifică a sociologiei politice. Seducţiile pozitivismului. Suplimentul cognitivist (Baudouin).

- Tentaţia weberiană a sociologiei politice: paradigma dominaţiei legitime (M. Weber)

- Temeiul libertăţii, egalităţii şi dreptăţii în politică. Limitele autorităţii societăţii asupra individului. Dreptate totalitară. Principiul cârmuirii. Societatea deschisă (K. Popper). Rădăcinile aristotelice ale hegelianismului: Hegel şi noul tribalism (K. Popper). Determinismul sociologic al lui Marx. Profeţia: sfârşitul capitalismului – revoluţia socială – trecerea la socialism (K. Marx). Evaluarea profeţiei marxiste (Popper)

- Decalajul ideal politic – realitate politică în perspectivă comparatistă (S.P. Huntington).

- Elemente de determinism social: necesitate; întâmplare; mase; clase; naţiune; guvernaţi şi guvernanţi (N. Machiavelli).

- Temeiul libertăţii, egalităţii şi dreptăţii în politică. Limitele autorităţii societăţii asupra individului (J.S. Mill, J. Baudouin).

- Temeiul libertăţii. Libertatea ca „necesitate înţeleasă” (J. Karpinski, J.J. Rousseau, N. Lotreanu). Libertatea gândirii. Libertatea cuvântului (J.S. Mill). Libertate şi egalitate. Separaţia puterilor: consecinţe pentru gândirea şi practica modernă şi contemporană (Montesquieu). Libertate, necesitate, conştiinţă (N. Lotreanu). Isonomia, isegoria, isocraţia.

- Egalitate – Doctrine (Montesquieu, Karpinski, Rousseau). Egalitate şi dreptate în cazul remunerării. Egalitate în politica socială determinată. Egalitarism (Karpinski).

- Independenţă şi suveranitate. Doctrine. Aspectele suveranităţii (J. Karpinski). Suveranitatea puterii de stat.

- Formula politică. Elita guvernantă (G. Mosca). Clasa politică (G. Mosca).

- Pluralism cultural: societăţi divizate pe verticală (Dogan).

- Valori şi cultură politică: de la o naţiune la alta (S. Verba). Conştientizare politică (N. Lotreanu). Factori de alienare socială. Tehnici de influenţare şi manipulare.

- Socializare politică: de la o generaţie la alta (Ballandier).

- Clientelism politic: un fenomen ubicuu (M. Dogan). Tehnocraţia ca substitut al politicului (Lotreanu). Crize politice.

- Instituţii politice: comunitate şi ordine politică. Criterii de instituţionalizare politică. Forţele sociale şi instituţiile politice. Instituţiile politice şi interesele publice (Dogan, Ballandier, Baudouin).

- Participarea politică: modernizare şi decădere politică. Conştiinţă politică (Dogan, Baudouin).

Extras din document

III. NOTE DE CURS

BAZELE STIINTEI POLITICII

Politica şi puterea.

Aristotel definea omul drept “animal politic” (Politica - Casa şcoalelor, Cartea 1, 1924). Acolo unde viaţa socială este mai complicată se impune reglementarea ei. Aşa apare politica. Jakub Karpinski – mare sociolog polonez ce şi-a desfăşurat activitatea la Facultatea de Stat din New York şi la Universităţile Paris VIII şi Paris X – defineşte politica drept coordonare conştientă a treburilor publice. Politica, spune acesta este domeniul puterii. Sfera puterii depinde de mijloacele de realizare: întotdeauna limitate, oricât de variate ar fi, creând astfel probleme clasei politice.

Max Weber defineşte puterea ca fiind capacitatea de a-ţi impune voinţa în cadrul unei relaţii sociale, în pofida unor rezistenţe întâmpinate şi indiferent de factorii ce determină această capacitate.

În Dicţionarul politic (1993), Sergiu Tămaş defineşte politica drept “activitatea de guvernare a societăţii prin decizii ce se referă la direcţionarea dezvoltării spre anumite obiective, mobilizarea şi alocarea resurselor necesare, asigurarea stabilităţii sociale, promovarea schimbării şi inovării, reglarea raporturilor unui stat cu mediul internaţional” (p.207). H.Laswell ca şi Karpinski, dă o interpretare mai largă, văzând în actul politic activitatea legată de exercitarea puterii. În prima accepţiune, dată de către Tămaş, politica este rezultatul convieţuirii oamenilor şi al faptului că resursele disponibile pentru a satisface nevoile şi dorinţele lor sunt limitate. Drept urmare, sunt necesare decizii cu privire la modul de alocare autoritară a valorilor în societate şi diviziunea activităţilor între cei ce decid şi cei ce execută.

În varianta propusă de Laswell şi respectiv, Karpinski, funcţionarea puterii instituite în toate formele de organizare umană se exprimă prin acte de decizie, produsul acestora fiind “politicile” ce urmează să se execute la nivelul guvernării societăţii, conducerii întreprinderilor economice şi financiare, funcţionării unui partid, sindicat sau altă organizaţie (culturală, religioasă etc.). Am ajuns astfel la distincţia ce trebuie făcută pe de o parte, între politica înţeleasă în manieră weberiană ce se referă la modul de dobândire şi menţinere al puterii, şi pe de altă parte, politica văzută ca activitate, ca practică prin care se urmăreşte realizarea scopurilor propuse (scopul originar şi fundamental fiind acela al menţinerii şi păstrării puterii).

În majoritatea limbilor există diferenţieri semantice vizavi de conceptul de “politică”. În limba engleză, această distincţie este operaţională sub forma Politics – Policy : Politics se referă la dobândirea si menţinerea puterii (lupta pentru putere, pentru diferitele poziţii publice cheie sau de influenţă); policy se referă la activităţile politice din diferite domenii (respectiv alegerea politicii de urmat în diferite domenii concrete ale vieţii sociale). În cazul politics sau politique in limba franceză, se cer capacităţi sociotehnice si psihotehnice cu caracter general, să ştii cum să-ţi consolidezi forţa şi poziţia, cum să dobândeşti popularitate şi mijloace de acţiune, cum să-i atragi pe cei indiferenţi, cum să-i combaţi pe adversari şi cum să închei alianţe” (Karpinski, 1992/1993, 6). În cazul englezescului policy, în limba franceză, „les politiques publiques”, sau în limba română „politici sociale”, persoanele implicate în sistemul de activităţi sunt obligate să aibă competenţe în acel domeniu concret al vieţii sociale în care activează.

În cadrul acestui prim capitol ne-am propus să reconstruim câmpul semantic al câtorva concepte referitoare la politică, respectiv acţiunea, puterea, legitimitatea, constrângerea şi consensul, urmând apoi să caracterizăm politica şi politica socială. Pasul următor îl reprezintă definirea şi găsirea temeiului libertăţii, egalităţii si dreptăţii în politică. În final vom aborda, schematic, conceptele de conştientizare politică, economică şi culturală, valori politice, cultură politică, socializare politică, clase sociale, clientelism politic şi, nu în ultimul rând, conducerea şi etica politică. Abia în momentul în care aceste concepte vor fi pe deplin înţelese putem trece la pasul al doilea – în capitolul următor – de analiză a doctrinelor politice şi a regimurilor politice, precum şi a rolului guvernelor în gestionarea situaţiilor de criză politică.

În privinţa instrumentelor conceptuale – categorii logice care îi ajută pe cercetători să-şi reprezinte inteligibil fenomenele pe care le studiază Mattei Dogan subliniază : „ele (conceptele politice n.n.) sunt la fel de puţin observabile ca şi primele particule microscopice imaginate de Democrit sau Anaxagoras. Nu poţi vedea clasele sociale, nu poţi vedea charisma. Nu poţi decide, deschizând pur şi simplu ochii, dacă puterea trebuie analizată ca dominaţie, cum a făcut Parsons” (1990/1993, 28). În această direcţie, R.Holt si J.M.Richardson afirmă : „conceptele nu sunt judecate prin adevărul sau falsitatea lor, ci prin utilitatea lor teoretică”. (1970, 24)

Preview document

Bazele științei politice - Pagina 1
Bazele științei politice - Pagina 2
Bazele științei politice - Pagina 3
Bazele științei politice - Pagina 4
Bazele științei politice - Pagina 5
Bazele științei politice - Pagina 6
Bazele științei politice - Pagina 7
Bazele științei politice - Pagina 8
Bazele științei politice - Pagina 9
Bazele științei politice - Pagina 10
Bazele științei politice - Pagina 11
Bazele științei politice - Pagina 12
Bazele științei politice - Pagina 13
Bazele științei politice - Pagina 14
Bazele științei politice - Pagina 15
Bazele științei politice - Pagina 16
Bazele științei politice - Pagina 17
Bazele științei politice - Pagina 18
Bazele științei politice - Pagina 19
Bazele științei politice - Pagina 20
Bazele științei politice - Pagina 21
Bazele științei politice - Pagina 22
Bazele științei politice - Pagina 23
Bazele științei politice - Pagina 24
Bazele științei politice - Pagina 25
Bazele științei politice - Pagina 26
Bazele științei politice - Pagina 27
Bazele științei politice - Pagina 28
Bazele științei politice - Pagina 29
Bazele științei politice - Pagina 30
Bazele științei politice - Pagina 31
Bazele științei politice - Pagina 32
Bazele științei politice - Pagina 33
Bazele științei politice - Pagina 34
Bazele științei politice - Pagina 35
Bazele științei politice - Pagina 36
Bazele științei politice - Pagina 37
Bazele științei politice - Pagina 38
Bazele științei politice - Pagina 39
Bazele științei politice - Pagina 40
Bazele științei politice - Pagina 41
Bazele științei politice - Pagina 42
Bazele științei politice - Pagina 43
Bazele științei politice - Pagina 44
Bazele științei politice - Pagina 45
Bazele științei politice - Pagina 46
Bazele științei politice - Pagina 47
Bazele științei politice - Pagina 48
Bazele științei politice - Pagina 49
Bazele științei politice - Pagina 50
Bazele științei politice - Pagina 51
Bazele științei politice - Pagina 52
Bazele științei politice - Pagina 53
Bazele științei politice - Pagina 54
Bazele științei politice - Pagina 55
Bazele științei politice - Pagina 56
Bazele științei politice - Pagina 57
Bazele științei politice - Pagina 58
Bazele științei politice - Pagina 59
Bazele științei politice - Pagina 60
Bazele științei politice - Pagina 61
Bazele științei politice - Pagina 62
Bazele științei politice - Pagina 63
Bazele științei politice - Pagina 64
Bazele științei politice - Pagina 65
Bazele științei politice - Pagina 66
Bazele științei politice - Pagina 67
Bazele științei politice - Pagina 68
Bazele științei politice - Pagina 69
Bazele științei politice - Pagina 70
Bazele științei politice - Pagina 71
Bazele științei politice - Pagina 72
Bazele științei politice - Pagina 73
Bazele științei politice - Pagina 74
Bazele științei politice - Pagina 75
Bazele științei politice - Pagina 76
Bazele științei politice - Pagina 77
Bazele științei politice - Pagina 78
Bazele științei politice - Pagina 79
Bazele științei politice - Pagina 80
Bazele științei politice - Pagina 81
Bazele științei politice - Pagina 82
Bazele științei politice - Pagina 83
Bazele științei politice - Pagina 84
Bazele științei politice - Pagina 85
Bazele științei politice - Pagina 86
Bazele științei politice - Pagina 87
Bazele științei politice - Pagina 88
Bazele științei politice - Pagina 89
Bazele științei politice - Pagina 90
Bazele științei politice - Pagina 91
Bazele științei politice - Pagina 92
Bazele științei politice - Pagina 93
Bazele științei politice - Pagina 94
Bazele științei politice - Pagina 95
Bazele științei politice - Pagina 96
Bazele științei politice - Pagina 97
Bazele științei politice - Pagina 98
Bazele științei politice - Pagina 99
Bazele științei politice - Pagina 100
Bazele științei politice - Pagina 101
Bazele științei politice - Pagina 102
Bazele științei politice - Pagina 103
Bazele științei politice - Pagina 104
Bazele științei politice - Pagina 105
Bazele științei politice - Pagina 106
Bazele științei politice - Pagina 107
Bazele științei politice - Pagina 108
Bazele științei politice - Pagina 109
Bazele științei politice - Pagina 110
Bazele științei politice - Pagina 111
Bazele științei politice - Pagina 112
Bazele științei politice - Pagina 113
Bazele științei politice - Pagina 114
Bazele științei politice - Pagina 115
Bazele științei politice - Pagina 116
Bazele științei politice - Pagina 117
Bazele științei politice - Pagina 118
Bazele științei politice - Pagina 119
Bazele științei politice - Pagina 120
Bazele științei politice - Pagina 121
Bazele științei politice - Pagina 122
Bazele științei politice - Pagina 123
Bazele științei politice - Pagina 124
Bazele științei politice - Pagina 125
Bazele științei politice - Pagina 126
Bazele științei politice - Pagina 127
Bazele științei politice - Pagina 128
Bazele științei politice - Pagina 129
Bazele științei politice - Pagina 130
Bazele științei politice - Pagina 131
Bazele științei politice - Pagina 132
Bazele științei politice - Pagina 133
Bazele științei politice - Pagina 134
Bazele științei politice - Pagina 135
Bazele științei politice - Pagina 136
Bazele științei politice - Pagina 137
Bazele științei politice - Pagina 138
Bazele științei politice - Pagina 139
Bazele științei politice - Pagina 140
Bazele științei politice - Pagina 141
Bazele științei politice - Pagina 142
Bazele științei politice - Pagina 143
Bazele științei politice - Pagina 144
Bazele științei politice - Pagina 145
Bazele științei politice - Pagina 146
Bazele științei politice - Pagina 147
Bazele științei politice - Pagina 148
Bazele științei politice - Pagina 149
Bazele științei politice - Pagina 150
Bazele științei politice - Pagina 151
Bazele științei politice - Pagina 152
Bazele științei politice - Pagina 153
Bazele științei politice - Pagina 154
Bazele științei politice - Pagina 155
Bazele științei politice - Pagina 156
Bazele științei politice - Pagina 157
Bazele științei politice - Pagina 158
Bazele științei politice - Pagina 159
Bazele științei politice - Pagina 160
Bazele științei politice - Pagina 161
Bazele științei politice - Pagina 162
Bazele științei politice - Pagina 163
Bazele științei politice - Pagina 164
Bazele științei politice - Pagina 165
Bazele științei politice - Pagina 166
Bazele științei politice - Pagina 167
Bazele științei politice - Pagina 168
Bazele științei politice - Pagina 169
Bazele științei politice - Pagina 170
Bazele științei politice - Pagina 171
Bazele științei politice - Pagina 172
Bazele științei politice - Pagina 173

Conținut arhivă zip

  • Bazele Stiintei Politice.doc

Alții au mai descărcat și

Liderul Așteptat și Liderul Ales

INTRODUCERE LIDERUL ASTEPTAT SI LIDERUL ALES “ Învingatorii au nevoie de cei pe care i-au redus la simpla nevoie si sunt prin cei pe care au...

Reclama Politică - Element Indispensabil al Vieții Politice Contemporane

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Elemente de reclamă politică, care este o formă a comunicării politice, pot fi regăsite în toate...

Parteneriat Public Privat

1. Conceptul de dezvoltare comunitara Dezvoltarea locala este un proces de diversificare si de dezvoltare a activitatilor economice si sociale la...

Realismul și Crizele Războiului Rece

INTRODUCERE Realismul este considerat unul din curentele de gândire ce au influenţat în mare măsură domeniul relaţiilor internaţionale, este un...

Instituțiile Politice din Transilvania în Secolele XII-XVIII

Institutiile politice, în deceniile care au urmat dupa constituirea statelor românesti independente au fost create si desavârsite institutiile...

Compararea influențelor socio-demografice cu cele instituționale asupra atitudinilor și opinilor politice ale cetățenilor

In opinia mea coportamentul politic este un prodedeu prin care actorii principali sunt cetateni, votanti si preferintele lor ideologice pe axa...

Geografia Politică a Sistemelor Europene

ABSTRACT Pe parcursul secolului al XX-lea, geografia politică a Europei a fost repartizată de nenumărate ori. În primul război mondial Germania a...

Componenta Culturală a Paradigmei Realiste

Realismul este una dintre paradigmele centrale ale domeniului relaţiilor internaţionale, ce structurează înţelegerea evenimentelor, conceperea şi...

Te-ar putea interesa și

Instituțiile statului. Parlamentul - Guvernul și puterile statului

I. Parlamentul Romaniei Parlamentul Romaniei este organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a Romaniei....

Gândirea Politică ca Bază Teoretico - Metodologică a Științei Politice Contemporane

1. SEMNIFICAŢIA ŞTIINŢIFICĂ A ISTORIEI GÂNDIRII POLITICE Istoria gândirii politice este una dintre părţile componente, deosebit de importantă, a...

Partide Politice - Partidul Fascist

Tema aleasă este cu siguranţă un subiect de dispută ce poate fi abordat din mai multe puncte de vedere,pe diverse planuri şi care implică o gradare...

Bazele științei politice

Constructia europeana III – Fondurile structurale I.Scurt istoric Este foarte dificil sa identificam diferitele etape ale constructiei europene....

Forța politică și influența politică

Prin forta politica se poate intelege capacitatea puterii de a folosi in mod corespunzator si la momentul potrivit, mijloacele de care dispune....

Grile bazele științei politice an 2 sem I FEAA

1. Care este conţinutul activităţii grupurilor denumite de politologii americani citizen activist groups: a) promovarea comerţului liber b)...

Bazele științei politice

Prezentare genarala a BSP - Apreciereile sistematice a bsp se inregistreaza in ultimile decenii al sc al XX-lea - Atunci se infintau care de...

Bazele științei politice

Desemneaza arta conducerii societatii. Insemnatatea stiintei politice a crescut in sec XX datorita: -modernizarii administratiei -autonomizarii...

Ai nevoie de altceva?