Extras din curs

I. Ciclul lung: concepte de bază

Să definim un ciclu drept un pattern recurent în viaţa (sau funţionarea) unui sistem. Conceptul presupune că după o anumită perioadă de timp, sistemul revine la punctul său de pornire, reînsuşindu-şi o stare manifestată într-un stadiu anterior. Dacă această manifestare are loc regulat şi în cadrul unui pattern potenţial predictibil, ea poate fi, în mod adecvat, numită ciclu sau perioadă. Ciclurile, de obicei, se diferenţiază de tendinţe

Sistemul, a cărui viaţă sau funcţionare o observăm, este sistemul politic global Acesta poate fi definit drept instituţiile şi aranjamentele necesare managementului problemelor şi relaţiilor globale, sau drept structurile managementului interdependenţei globale. Acest sistem a luat naştere în jurul anului 1500, şi este prezent şi astăzi ; prin urmare, el acoperă pământul ca o singură unitate politică şi ne direcţionează atenţia de la preocupări obişnuite şi exclusive precum afacerile şi evenimentele europene, spre modele de interdependenţă, care sunt de talie intercontinentală, oceanică şi globală. Din punct de vedere politic, el trebuie analizat separat de sistemele create pentru managementul interdependenţei de la oricare nivel, altul decât cel global, şi anume: sistemele politice locale, ale oraşelor, satelor sau provinciilor; sistemele politice naţionale, precum ale Franţei, Japoniei, Etiopiei; sistemele politice regionale cu accente diverse (securitate, religie etc.), cum ar fi cele ale Europei sau ale Lumii Musulmane. Din punct de vedere funţional, el trebuie distins de alte structuri globale, cum ar fi comerţul mondial (comerţul pe distanţe mari), sau cultura. De vreme ce întreaga lume îi este provincie, sistemul global nu are preocupări teritoriale speciale şi, astfel, este esenţialmente nonteritorial; de vreme ce, relaţionează şi reglementează arterele şi mecanismele tranzacţiilor de rază lungă, are un caracter predominant maritim şi, de curând, aerian şi spaţial.

Sistemul politic global (pe scurt sistemul global), ca principalul nostru punct de referinţă şi al cărui comporatament este obiectul acestei analize, încă de la începutul său, a fost lipsit de acea autoritate centrală care să domine lumea. Nu este şi nici nu a fost vreodată un stat modial ( sau o structură imperială precum modelul roman) al cărui centru să supravegheze cu autoritate toate celelalte sisteme politice ale lumii, şi care, să managerieze, nu numai interdependenţa la nivel global, dar şi asupra sistemele naţionale, locale şi regionale care se află, din abundenţă, în această lume. În acest sens, lumea ca întreg, a rămas, până în prezent, o entitate politică descentralizată căreia îi lipseşte o autoritate prioritară.

Această stare de fapt –evidenta nonexistenţă a unui stat mondial- a determinat câţiva observatori să conchidă că lumea duce lipsă totală de organizare politică şi că adevăratele elemente de coeziune şi ordine, în lumea modernă, datorează totul economiei. Immanuel Wallerstein a pus problema în mod clar în următorul paragraf din studiul său recent, Sistemul Mondial Modern:

Spre sfârşitul secolului al cinsprezecelea şi începutul secolului al şaisprezecelea, a luat fiinţă ceea ce am putea numi o economie mondială europeană. Nu era un imperiu era un gen de sistem social pe care lumea nu l-a cunoscut cu adevărat până acum şi care reprezintă trăsătura definitorie a sistemului global modern. Este o unitate economică, dar nu şi una politică este o economie globală deoarece legăturile de bază dintre părţile sistemului sunt de natură economică.

Pentru Wallerstein, conceptul crucial pentru înţelegerea formării acestei “economii modiale” este capitalismul. Pentru el, “capitalismul şi economia mondială sunt feţe diferite ale aceiaşi monede” Nu putem vorbi despre nici o suprasimplificare a argumentului său, atunci când spunem că poate fi rezumat în generalizarea istorică faptul că “sistemul global a fost creat de capitalism”.

Cu toate acestea, un analist politic poate găsi dificil de acceptat argumentul după care, dacă sistemul duce lipsă de un stat mondial sau imperiu, atunci el este lipsit de orice organizare politică sau că aceste legături politice găsite nu pot fi văzute ca legături de bază sau elementare. Absenţa unui stat mondial nu indică, nicidecum, o absenţă a orcărui fel de organizare politică, ci mai degrabă sugerează prezenţa unui alt tip de structurare politică. Poate însemna, foarte probabil, o intensificare a activităţilor şi preocupărilor politice (luând, spre exemplu, forma războaielor). Absenţa imperiului mondial este perfect compatibilă cu aranjamentele politice care lasă uneori managamentul interdependeţei globale aproape în întregime în grija unei singure unităţi, pe când alteori, managementul poate fi, sau larg împărţit, sau poate cădea într-o stare de derivă.