De la Barack Obama la Donald Trump. Politici publice sau Clientelism Electoral

In cadrul acestei lucrari mi-am propus sa analizez sistemul electoral, sistemul de partide si clientelismul electoral, mai precis cumpararea de voturi a electoratului in America. Astfel, teoria mea este ca cumpararea de voturi reprezinta un fel de clientelism electoral, in care actorii politici ofera diferite bunuri materiale, servicii sau favoruri personale in obtinerea sprijinului in camapania electorala si in primirea voturilor.

Aceasta lucrare are ca scop masurarea castigului electoral promisiuni din campanie bazatate pe clientelism sau pe politici publice.

Am luat ca exmplu camapania electorala a lui Donald Trump si cea a lui Barack Obama.

,, Clientelismul ca metoda de mobilizare electorala , eu o definesc ca fiind de bunuri materiale oferind in schimb sprijinul electoral, in cazul in care criteriul de distributie pe care patronul foloseste este pur si simplu : Te vei sprijinii pe mine?’’

In camapanii electorale nu este vorba mereu doar de politici publice ci si de un clientelism electoral, chiar daca noi nu stim, asta nu demonstreaza ca nu exista. Intr-o mare sau mica masura sunt anumte ,,legaturi’’ intre candidat si cativa oameni.

Pentru a putea vorbii despre clientelismul electoral sau politici publice, trebuie sa intelegem mai intai sistemul electoral american .

,,Sistemul electoral American este unul destul de complicat deoarece este combinat dintre votul direct si cel indirect.’’

Scrutinul pentru SUA este unul indirect, format din delegati si electori din Colegiul Electoral ce iau locul celui direct.

In cele 50 de state americane au un numar prestabilit de ”electori’’ in Colegiul Electoral , aproximativ proportional cu populatia statului. Totalul Colegiului Electoral este format din 538 de electori , din care 435 sunt distribuiti in functie de populatia statelor. Numarul de voturi pentru fiecare stat este egal cu numarul de mebrii din Senat si Camera Reprezentantilor.

In Senat, sunt reprezentate statele; doi senatori pentru fiecare, indiferent de alte criterii , iar in Camera este reprezentata populatia statelor. In Camera, mebrii sunt alesi in functie de numarul populatiei, cu cat numarul populatiei este mai mare cu atat creste si numarul de mebrii ai Camerei . La fel se stabileste si numarul de electori pe stat : doi plus cati membrii reprezentati se trimit in Congres, din acest motiv unele state sunt mai importante decat altele.

In Statele Unite, partidele politice desemneaza , prin conventia partidului sau prin votul comitetului central, candidatii la functia de presedentie.

In America poate aparea o situatie interesanta : ,,un candidat poate castiga chiar daca pierde votul popular’’ . Adica un candidat la presedentie poate castiga in principiu chiar cu 25% din voturi, doar daca aduna in state un numar minim de 270 de electori, iar in fiecare castigul sa fie limitat.

Electorii sunt niste oameni desemnati reprezentanti ai unor state. Numarul de electori fiind egali cu numarul de reprezentanti din Congres.

Pentru o mai buna analiza a celor doi Presedinti Americani, Barack Obama si Donald Trump. voi incerca sa urmaresc pe parcursul acestei lucrari analiza sistemului de partide din care fac parte cei doi, sistemul electoral despre care are am discutat mai sus.

Voi incerca pe parcursul acestei lucrari sa discut si despre experieta politica si opinia publica, dar si despre clientelismul electoral din Tarile Americii Latine.

In Statele Unite sunt doua ideologii ce definesc partidele politice a statului american modern, adica cele Federale si Republicane. Cel federal devenind mai tarziu Partidul Democrat.

,,Clivajul centru-periferie, cel Federalist-Republican se vor fi definitivat atunci cand propaganda reprezentata de eseurile din The Fderalist Papers va fi lamurit problema nevoii de Uniune, iar Statele Unite ale Americii iau forma unei federatii in care puterile locale deleaga puterea unei instante superioare federative pentru rezolvarea unei serii de probleme de ordin general”