Globalizare și Teorii ale Dezvoltării

Conceptul de globalizare

Teorii referitoare la aparitia globalizarii

Este larg acceptata parerea conform careia, în functie de momentul declansarii, ar exista trei posibilitati de abordare:

1. se poate vorbi de globalizare de la începuturile istoriei – este o exagerare desi exista unele argumente cum ar fi aparitia primelor imperii, raspândirea crestinismului etc. Sfera de cuprindere a globalizarii cuprinde 3 domenii ale vietii sociale- economic, politic si cultural – ca urmare, nu exista pe primele trepte de dezvoltare istorica a omenirii;

2. este un fenomen contemporan, caracteristic modernizarii si dezvoltarii capitalismului, care s-a accelerat în ultimele decenii;

3. este un fenomen recent, asociat cu alte evenimente denumite postindustrializare, postindustrialism sau “reorganizarea capitalismului pe alte baze” (Waters M., 1996, p.4)

Globalitatea este considerata o formula neutra a internationalului ce are ca metoda de lucru cooperarea interguvernamentala.

Globalismul apartine clasei notionale a imperialismului; în cadrul acestuia o parte domina toate celelalte parti.

Principiul ordonator pentru gobalitate si globalism este cel al adversitatii, în timp ce noul principiu al globalizarii este cel al competitiei într-un întreg care e mai mult decât suma partilor, iar partile tind sa imite întregul.

Tipuri ale economiei actuale

În ceea ce priveste economia actuala, se considera ca ar exista, în principal, doua tipuri si anume:

1. economia inter-nationala, respectiv cea în care actorii sunt economiile nationale si care implica o integrare sporita a natiunilor si actorilor economici. În aceasta situatie, relatiile comerciale tind sa îmbrace forma specializarilor nationale si a diviziunii internationale a muncii.

“Astfel importanta comertului este înlocuita progresiv cu centrarea relatiilor în domeniul investitiilor dintre natiuni (…) forma de interdependenta dintre natiuni ramâne una strategica. Mai exact, ea presupune continuarea demarcatiei relative dintre cadrul intern si international al implementarii de politici si al managementului afacerilor economice si, în plus, separarea relativa a efectelor economice”. (Hirst P., Thomson G., 2002, p.25)

2. economie globalizata, respectiv un model ideal care poate fi dezvoltat în opozitie cu economia internationala. “Într-un astfel de sistem global, economiile nationale diferite sunt subsumate si rearticulate în sistem prin procesele si tranzactiile internationale. Din contra, în economia inter-nationala procesele care sunt determinate la nivelul economiilor nationale sunt înca predominante, iar procesele internationale sunt rezultatele performantelor diferite si distincte ale economiilor nationale”. (Hirst P., Thomson G., 2002, p.27)