Cuprins
- 1.1 Cercetarea Sociologicã, Ipoteze Si Variabile P. 3
- 1.2 Cercetare Calitativã Si Cantitativã P. 7
- 2 Interpretarea Datelor În Spss
- 2.1 Variable View Si Data View P. 8
- 2.2 Statistica Descriptivã P. 13
- 2.2.3 Frecvenþa P. 13
- 2.2.4 Mãsurarea Tendinþei Centrale P. 16
- 2.2.5 Distribuþia P. 18
- 2.3 Corelaþii Si Relaþii Între Variabile P. 19
Extras din curs
Prin cercetarea socialã ceea ce se urmãreste este aflarea unor rãspunsuri
despre realitatea socio-umanã înconjurãtoare. Ea poate fi teoreticã sau empiricã. Se
diferentiazã de cunoasterea comunã care apeleazã la perceptiile proprii fiecãruia,
are un grad înalt de subiectivitate si un grad scãzut de precizie, poate conduce la
concluzii si formarea de legãturi false, care par „adevãrate”. Cunoasterea comunã
conduce la prejudecãti si stereotipii sociale si le poate conferi un aer de validitate
în realitate fals (care însã pot avea pretentia de adevãr general valabil, de exemplu
enunturi de tipul Toatã lumea stie cã ). Aceste prejudecãti pot viza un grup
social sau altul si le pot asocia cu anumite caracteristici sau comportamente (de
exemplu Femeile nu pot face politicã SAU Tinerii din ziua de azi nu muncesc SAU
Bãtrânii se uitã toatã ziua la telenovele). Cercetarea sociologicã poate confirma
sau infirma aceste stereotipii, în baza unui studiu precis, cu reguli si metologii
clare.
Orice cercetare sociologicã începe cu una sau mai multe ipoteze. Cu alte
cuvinte, un chestionar sau un focus-grup, de exemplu, nu sunt astfel contruite incât
sã nu ducã nicãieri, cu întrebãri puse la întâmplare. Ipotezele vizeazã predictii
despre relatia dintre aceste variabile- si pot fi mai generale sau mai specifice: de
exemplu Vârsta influenteazã nivelul venitului SAU Copiii din mediul rural au o
sansã mai micã sã ajungã la facultate SAU Nivelul de trai influenteazã
comportamentul de vot SAU Prezenta mai multor copii în gospodãrie conduce la
un nivel de trai scãzut SAU somajul prelungit conduce la depresie Atunci când
analizãm relatia dintre douã variabile întrebãrile de cercetare vor cãuta sã identifice
dacã între cele douã variabile existã o relatie si dacã aceasta este de diferentiere sau
de asociere. Atunci când dorim doar sã analizãm o singurã variabilã atunci
demersul nostru este unul descriptiv ( de ex. Dacã dorim sã vedem care este
media veniturilor în cadrul unui esantion investigãm doar caracteristici ale unei
variabile: venitul)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Informatica Aplicata in Stiintele Sociale.pdf