Instituții și politici europene

Uniunea Europeană este gestionată prin intermediul instituţiilor comune: un Parlament democratic ales, un Consiliu al Uniunii Europene reprezentând statele membre la nivelul miniştrilor sau, pentru Consiliul European, la nivelul şefilor de stat sau de guvern; o Comisie Europeană, apărătoare a tratatelor, având putere de iniţiativă legislativă şi de execuţie; o Curte de Justiţie care este judecătorul suprem al Uniunii, o Curte de Conturi ce controlează gestionarea finanţelor şi, în sfârşit, organe consultative, ce exprimă interesele economice, sociale şi regionale ale statelor membre.

Relaţiile dintre instituţiile şi organele UE sunt bazate pe parteneriat, cooperare şi dependenţă mutuală.

Obiectivul acestora este de a elabora politici şi de a adopta decizii eficace în cadrul democratic oferit de controlul utilizării puterii executive. Ele se străduiesc să crească bunăstarea socială, economică şi culturală a cetăţenilor, să promoveze pacea şi dezvoltarea economică, nu numai în ţările Europei, ci şi în întreaga lume.1. PARLAMENTUL EUROPEANAles prin sufragiu universal direct , începând cu 1979, Parlamentul European este cea mai mare adunare multinaţională a lumii şi reprezintă „popoarele statelor reunite în Comunitatea Europeană“.

La ora actuală , el numără 732 de membri, repartizaţi după cum urmează (tabelul nr. 1):

Tabelul nr. 1.

Repartizarea locurilor în Parlamentul European

după alegerile din iunie 2004State Locuri State Locuri State Locuri

Germania 99 Portugalia 24 Lituania 13

Regatul Unit 78 Cehia 24 Letonia 9

Franţa 78 Ungaria 24 Slovenia 7

Italia 78 Suedia 19 Luxemburg 6

Spania 54 Austria 18 Estonia 6

Polonia 54 Danemarca 14 Cipru 6

Olanda 27 Finlanda 14 Malta 5

Belgia 24 Slovacia 14 TOTAL 732

Grecia 24 Irlanda 13 Repartizarea voturilor se face în baza principiului proporţionalităţii regresive în funcţie de mărimea teritoriului şi de numărul populaţiei, cu un prag minim de 4 membri pentru fiecare stat membru.1.1. Puterile Parlamentului EuropeanDe la înfiinţarea sa în 1957, puterile Parlamentului au fost în mod progresiv întărite şi extinse, în special o dată cu semnarea Actului Unic European (1986), a Tratatului de la Maastricht (1992), a Tratatului de la Amsterdam (1997) şi a celui de la Nisa (2003). Începând cu anul 1992, Parlamentul European participă în mod plenar la procesul de elaborare a legislaţiei comunitare şi are un rol esenţial, alături de Comisie şi Consiliu, în gestiunea Uniunii Europene.Parlamentul European exercită trei puteri fundamentale:

- puterea legislativă;

- puterea bugetară;

- puterea de control asupra Executivului.A. Puterea legislativăProcesul legislativ, organizat prin Tratatul de la Roma, prevedea:

– Comisia Europeană propune şi Consiliul Uniunii Europene decide, după consultarea Parlamentului European. În cazul în care obligaţia de consultare a Parlamentului nu a fost îndeplinită, o lege comunitară este declarată nulă.De atunci însă, rolul Parlamentului European în adoptarea legilor UE a crescut considerabil . În momentul de faţă, Parlamentul European îşi împarte, într un număr mare de domenii, puterea de decizie cu Consiliul UE.