Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România

Curs
9.3/10 (3 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 130 în total
Cuvinte : 73107
Mărime: 222.68KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. Dr. Sorin Radu
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE ISTORIE ŞI PATRIMONIU „NICOLAE LUPU” CATEDRA DE ISTORIE MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ

Extras din document

1. PARTID ŞI IDEOLOGIE POLITICĂ – DEFINIREA CONCEPTELOR

1.1. Pluripartidismul şi sistemul democratic

Sistemul democratic modern bazat pe principiul reprezentării, pe separaţia puterilor în stat şi pe domnia legii, nu poate funcţiona fără o precondiţie de fond şi anume pluralismul politic şi pluripartidismul. Constituirea unei puteri care să garanteze libertatea cetăţenilor presupune existenţa legală şi activitatea unor partide diferite ca orientare şi program, aflate în competiţia pentru putere. Existenţa partidelor politice, a partidismului ca fenomen politic reprezintă un element esenţial al vieţii democratice. Democraţia începe şi există numai o dată cu apariţia şi dezvoltarea partidismului.

Partidele politice sunt organizaţii ce exprimă într-o formă concentrată şi explicită, în planul vieţii publice, valorile, interesele şi opţiunile diferite ale cetăţenilor în privinţa scopurilor şi mijloacelor pe care ar trebui să le urmeze sistemul politic pentru a concilia conflictele şi a asigura libertatea şi ordinea în societate.

Apariţia şi afirmarea partidelor în viaţa politică sunt procese strâns legate de modernizarea societăţii şi de consolidarea sistemului democratic. În societăţile premoderne, conflictele de interese erau soluţionate prin recursul la cutume sau la constrângere fizică, situaţii în care componenta militară a puterii era decisivă pentru impunerea unui anumit curs al societăţii. Relaţiile de putere se manifestau prin dominaţie (militară, economică sau administrativă) şi subordonarea necondiţionată, prin raporturi de forţă şi control între guvernanţi şi guvernaţi. În schimb, societăţile moderne născute în urma mişcărilor de emancipare politică şi civică, sunt societăţi în care libertatea individuală, demnitatea persoanei şi drepturile omului au devenit valori şi norme recunoscute, ce impun o soluţionare nonviolentă a conflictelor de către sistemele politice.

Societăţile moderne sunt profund diferenţiate şi divizate, generând interese şi grupuri sociale cu opţiuni variate în privinţa chestiunilor majore şi a politicilor publice pe care ar trebui să le sprijine sistemul politic.

Această structură diferenţiată şi latent conflictuală a societăţilor produce în mod firesc, în condiţiile libertăţii de asociere şi de exprimare, asocierea indivizilor în funcţie de afinităţile şi opţiunile lor politice. Astfel, diversitatea de interese, idei şi aşteptări din plan social se traduce în pluralismul orientărilor şi al opţiunilor din plan politic. O dată cu apariţia partidelor, diversitatea de interese sociale a dobândit o expresie organizată şi coerentă, iar mecanismul electoral a fost investit cu semnificaţia de arbitraj legitim şi decisiv, recunoscut de toţi participanţii la procesul politic.

Pluripartidismul reprezintă astfel o expresie elocventă a libertăţii politice, manifestată prin existenţa în societate a mai multor partide, cu orientări şi programe diferite, care susţin politici şi strategii alternative. De aceea, sistemele democratice garantează dreptul de asociere al cetăţenilor, dreptul legal al acestora de a forma partide politice sau organizaţii civice, prin intermediul cărora să-şi promoveze interesele şi aspiraţiile.

Limitarea sau anularea dreptului de asociere politică sau interzicerea partidelor concurente reprezintă trăsături ale regimurilor nedemocratice (autoritare, dictatoriale sau totalitare). Acestea se caracterizează prin existenţa unui partid unic, care funcţionează ca partid stat, în absenţa unei oferte politice alternative, astfel că toate instituţiile puterii de stat sunt ocupate de reprezentanţii acestui partid unic.

De aceea, partidele politice, indispensabile în democraţiile moderne, reprezintă actorii politici majori, organizaţiile specifice ale scenei politice, întrucât prin intermediul lor se exprimă diversitatea de interese şi sunt promovate opţiuni şi politici menite să orienteze dezvoltarea societăţii într-o anumită direcţie. Partidele politice constituie condiţia sine qua non a democraţiei.

Indiscutabil, partidele au o bază socială şi istorică, fiind legate de procesele de modernizare şi de evoluţiile politice dintr-o ţară sau alta. Ele îndeplinesc o serie de funcţii importante în viaţa politică, dintre care cea mai semnificativă este cea de agregare şi exprimare a intereselor. Asocierea liberă a cetăţenilor în partide (sau manifestarea simpatiei şi a sprijinului pentru unele dintre ele în alegeri) contribuie la concentrarea opţiunilor politice ale populaţiei şi la formularea lor în documente programatice şi doctrinare. Pe baza valorilor şi a credinţelor pe care le promovează, un partid îşi elaborează un program politic şi economic pe care-l prezintă populaţiei şi pe care încearcă să-l impună în competiţia electorală cu alte partide.

De asemenea, exercitarea puterii în statele democratice este mijlocită de partide şi de elitele lor, de cadrele selectate şi propuse pentru diverse funcţii din instituţiile publice şi administrative. Partidele sunt implicate în toate verigile procesului politic: competiţii electorale, selectarea candidaţilor, elaborarea programelor, dezbateri parlamentare, numirea guvernelor şi a demnitarilor, formularea politicilor publice şi luarea deciziilor guvernamentale, controversele referitoare la problemele majore şi exprimarea poziţiilor în spaţiul mediatic.

1.2. Partidul politic. Definirea conceptului

Noţiunea de partid derivă din latinescul pars – partis şi desemnează într-o accepţie semantică o grupare de oameni constituită în mod voluntar, animaţi de aceleaşi idei, concepţii, interese, scopuri care acţionează în comun în baza unui program, în vederea realizării acestora. Sociologic, şi nu numai, este o evidenţă că fenomenul partizan se defineşte în primul rând ca un fenomen social.

Teoriile sociale şi politice au abordat existenţa şi activitatea partidelor politice din perspective multiple, încercând să le definească sub raport social şi istoric, ideologic şi cultural, organizaţional şi instituţional. Combinând aceste perspective, analiştii acestui fenomen au ajuns la unele definiţii şi vederi comune, ce sunt împărtăşite de majoritatea cercetătorilor, cu unele diferenţe de metodă sau de viziune. Dintre contribuţiile de referinţă, devenite clasice în literatura de specialitate dedicată partidelor, le menţionăm pe cele aparţinând lui Max Weber, Maurice Duverger, Raymond Aron, R. Michels, Daniel Seiler, Jean Blondel, Stein Rokkan, Giovanni Sartori, Arend Lijphart.

Astfel, în accepţiunea generală, un partid politic se defineşte ca o organizaţie al cărei obiectiv este de a cuceri şi exercita puterea în societate, distingându-se de alte organizaţii care urmăresc doar să influenţeze puterea fără a încerca să o exercite. Într-o altă definiţie, partidul politic este o organizaţie relativ durabilă formată din persoane care împărtăşesc aceeaşi concepţie ideologică, subscriu la un set comun de valori şi acţionează pentru cucerirea puterii, pentru aplicarea programului propriu prin politici interne şi externe.

Max Weber considera partidul politic „o asociaţie de oameni liberi, voluntar constituită, necesară societăţii, cu un anumit program, cu obiective ideale sau materiale”. După cum se observă, în definiţia sa, Max Weber pune accentul pe aportul instituţional, organizatoric şi pe program şi mai puţin pe dimensiunea culturală sau socială.

O definiţie cuprinzătoare a partidului politic o dă Sigmund Neumann: „Partidul politic este organizaţia închegată a forţelor active ale societăţii, preocupate de controlul asupra puterii guvernamentale […]. El reprezintă acea verigă mare care leagă forţele sociale şi ideologiile de instituţiile guvernamentale oficiale şi le angajează în activitatea politică într-un cadru mai larg al comunităţii politice”.

Obiectivul fundamental al activităţii fiecărui partid politic îl constituie problema puterii, sub toate ipostazele sale, ale deţinerii şi exercitării ei, a controlului, influenţării sau a cuceririi ei. De aceea, într-un stat democratic lupta pentru putere este o luptă între partide, între doctrinele şi programele promovate de acestea.

În acest sens, Raymond Aron definea partidele ca „grupări voluntare mai mult sau mai puţin organizate, care pretind, în numele unei anume concepţii despre interesul comun şi despre societate, asumarea, singure sau în coaliţie, a funcţiilor de guvernare”.

Analiza de conţinut a diverselor definiţii date partidelor politice pune în evidenţă trei elemente: (1) partidul politic este o asociaţie de tip liber – voluntar, (2) având drept liant un proiect politic (ideologie, doctrină, credinţă, opinie, idei sau vederi politice, (3) în numele căruia acţionează pentru a o exercita nemijlocit.

Preview document

Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 1
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 2
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 3
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 4
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 5
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 6
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 7
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 8
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 9
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 10
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 11
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 12
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 13
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 14
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 15
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 16
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 17
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 18
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 19
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 20
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 21
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 22
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 23
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 24
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 25
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 26
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 27
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 28
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 29
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 30
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 31
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 32
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 33
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 34
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 35
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 36
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 37
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 38
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 39
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 40
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 41
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 42
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 43
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 44
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 45
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 46
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 47
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 48
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 49
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 50
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 51
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 52
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 53
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 54
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 55
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 56
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 57
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 58
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 59
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 60
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 61
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 62
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 63
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 64
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 65
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 66
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 67
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 68
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 69
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 70
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 71
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 72
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 73
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 74
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 75
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 76
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 77
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 78
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 79
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 80
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 81
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 82
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 83
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 84
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 85
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 86
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 87
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 88
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 89
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 90
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 91
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 92
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 93
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 94
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 95
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 96
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 97
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 98
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 99
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 100
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 101
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 102
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 103
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 104
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 105
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 106
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 107
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 108
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 109
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 110
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 111
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 112
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 113
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 114
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 115
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 116
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 117
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 118
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 119
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 120
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 121
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 122
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 123
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 124
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 125
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 126
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 127
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 128
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 129
Introducere în Istoria Partidelor și Doctrinelor Politice din România - Pagina 130

Conținut arhivă zip

  • Introducere in Istoria Partidelor si Doctrinelor Politice din Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Mineriada din Septembrie 1991

1. Contextul mineriadelor Valea Jiului este o zona monoindustriala; locuitorii ei traiesc aproape exclusiv din minerit. Este o "opera" a...

Centralizarea și descentralizarea puterii - State nationale, federale și confederații

Abstract În cercetarea de față am urmărit să identificăm cum modul de distribuire a puterii poate influența, în timp, nivelul de democrație,...

Politica Strategico-Nucleare a SUA si URSS in Timpul Razboiului Rece si dupa Terminarea Acestuia

Introducere Mai mult decât orice alta inovatie în tehnologia militara, aparitia armelor nucleare a determinat o reconsiderare radicala a rolului...

Politica Externa a Uniunii Europene

I. ARGUMENT Uniunea Europeana al carei membre spera si Romania sa faca parte incepand cu 1 ianuaria 2007, se confrunta cu pericolul...

Partide și Familii Politice

Organizarea partidelor Distingându-se de orice altã organizatie socialã – familie, scoalã, atelier, club, grup de interes, grup de actiune civicã,...

Guvernare și instituții politice în România

1. Modul actual de a concepe si de a scrie istorie politica in istoriografia internationala si in istoriografia romaneasca a ultimilor ani Istoria...

Ciclul Lung al Politicii Globale și al Statului-Natiune - George Modelski

I. Ciclul lung: concepte de bază Să definim un ciclu drept un pattern recurent în viaţa (sau funţionarea) unui sistem. Conceptul presupune că...

Identitatea Europeana

1. Mentalitatea greacă Răspândirea mentalităţii greceşti s-a datorat coloniilor greceşti Apariţia unor noi centre de răspândire a elenismului:...

Te-ar putea interesa și

Partidele politice din România

INTRODUCERE Din antichitate şi până în contemporaneitate, politicul şi politica (respectiv, domeniul politic al vieţii sociale) au suscitat...

Criminogeneza siguranței cetățeanului

INTRODUCERE Profesiile din domeniul siguranței cetățeanului solicită prin ansamblul competențelor pe care le implică ființa umană în...

Partidele Parlamentare și Alianțele Politice după Alegerile din 2000

INTRODUCERE Evenimentele din decembrie 1989, în urma cărora regimul comunist s-a prăbuşit, antrenând cu sine şi dispariţia unui întreg sistem de...

Uniunea Europeană și Politicile Publice

INTRODUCERE Referatul „Uniunea Europeană şi politicile publice", Studiu de caz — „Politicile publice în România", suscită un interes deosebit, mai...

Interferența Mișcărilor Studențești cu Mediul Politic în Iași 1919-1924

Introducere Studențimea română s-a afirmat ca forţă civică și conștientă în multiple planuri și cu diferite obiective în perioada imediat...

Cronologie

CIVILIZAŢIA ŞI ISTORIA GETO-DACILOR. Pătrunderea primelor elemente de civilizaţie romană în spaţiul locuit de daco-geţi (spaţiul daco-moesian...

Controvesre cu privire la corelatia partid-ideologie si partidul liberal

1. Introducere Omenirea în general şi România în particular parcurg una dintre cele mai tensionate epoci din istoria civilizaţiei umane; se...

Stiinte Politice - Politologie

În cadrul stiintelor politice, Politologia ocupa un loc important prin problematica pe care o abordeaza. Politologia reprezinta una dintre cele...

Ai nevoie de altceva?