Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 157 în total
Cuvinte : 97010
Mărime: 321.48KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

1. Decretul despre pace şi bazele conceptuale ale politicii externe sovietice.

De la început, o dată cu „Decretul asupra păcii", regi¬mul bolşevic a revoluţionat codul şi regulile relaţiilor internaţionale. După terminarea războiului civil şi a intervenţiei străine, Marile Puteri, luând act de vitalitatea noului regim, iar bolşevicii trecând pe al doilea plan ideea unei revoluţii mondiale, URSS a „normalizat" progresiv relaţiile internaţionale şi a reintegrat comunitatea naţiunilor, dar cu condiţiile sale proprii, fără a plăti datoriile statului ţarist şi fără a renunţa la rolul de centru al revoluţiei mondiale.

Prin dualitatea sa, politica externă a URSS rămâne fără precedent în analele diplomaţiei. Pe de o parte, URSS întreţinea raporturi diplomatice şi comerciale „normale" cu alte puteri. Pe de altă parte, ea controla - din ce în ce mai viguros, prin intermediul Kominternului - activitatea partidelor comuniste naţionale, al căror scop ultim era de a destabiliza guvernele existente, cu care URSS întreţinea relaţii „normale".

La începutul anilor '20, această dualitate trimitea la o dilemă fundamentală: pe de o parte, URSS, ca stat, avea nevoie de pace şi de stabilitate; pe de altă parte, orice stabilizare internaţională diminua şansele revoluţiei mondiale şi împiedica URSS să se folosească de „contradicţiile interimperialiste". Această dilemă fundamentală - prioritate acordată intereselor de stat ale URSS sau prioritate acordată dezvoltării forţelor revoluţionare din întreaga lume, dat fiind că interesele unora şi ale altora puteau să nu coincidă - avea implicaţii directe asupra dezbaterii de politică internă din URSS: ea opunea, în anii '20, pe Stalin, teoretician al „construcţiei socialismului într-o singură ţară", lui Troţki, teoreticianul „revoluţiei permanente". Fiecare eşec, fiecare ocazie pierdută (răscoala eşuată a comuniştilor germani din 1923, raporturile dintre comuniştii chinezi şi Kuomintang/Gomindan în 1926-1927) au dus la înverşunate conflicte politice, acuzaţii de aventurism sau, dimpotrivă, de trădare a idealurilor internaţionale.

La sfârşitul anilor '20, Stalin a rezolvat dilema politicii externe sovietice prin subordonarea intereselor fiecărui partid comunist naţional exclusiv intereselor statului sovietic. La încheierea Congresului al Vl-lea (iulie - septembrie 1928), Kominternul, unde se distinseseră oameni cu idei îndepărtate, adesea, de cele ale lui Stalin (Radek, Sokol-nikov, Zinoviev, Buharin), a fost preluat sub control de stali-nişti, ca Manuilski, omul-cheie al Kominternului în anii '30. Personalul Comisariatului Poporului pentru Afacerile Străine a fost schimbat în mare măsură, prin înlocuirea lui Cicerin cu Litvinov şi plecarea - sau trimiterea într-o ambasadă îndepărtată - a unui mare număr de diplomaţi apropiaţi de Troţki (A. loffe, L. Karahan, Krestinski, Sokol-nikov, Rakovski). Pe planul relaţiilor internaţionale, anii 1928-1929 au fost, de asemeni, cei ai unei „Mari cotituri". Abandonând, de acum înainte, orice principiu în afară de cel al unui naţionalism exacerbat şi îndreptându-se spre făgaşul unui expansionism de mare putere, într-o Europă devenită pradă a agravării tensiunilor internaţionale şi a militarismului fascist, diplomaţia sovietică era gata, zece ani mai târziu, pentru o nouă cotitură, care va ului opinia publică: cea a pactului germano-sovietic din 23 august 1939.

Marile orientări ale politicii externe sovietice în timpul NEP-ului

1. Germania, un partener privilegiat în Europa.

Până în 1934, principalul acord internaţional semnat de URSS a rămas cel încheiat cu Germania, la 16 aprilie 1922, la Rapallo. Primele contacte, comerciale şi militare, între cele două ţări au început în aprilie 1921, într-un moment când învinşii primului război mondial şi bolşevicii, proscrişii naţiunilor, rămâneau foarte izolaţi pe pian internaţional. Normalizarea relaţiilor URSS cu principalele puteri europene s-a lovit de problema majoră a rambursării datoriilor Imperiului rus. Conferinţa internaţională de la Genova (10 aprilie -19 mai 1922) nu a izbutit să rezolve problema datoriilor ruse, comisarul poporului pentru Afacerile Străine, Cicerin, ridicând problema indemnizaţiilor pentru pagubele produse de intervenţia străină în timpul războiului civil. în acest context, sovieticii, care veniseră la Genova în scopul de a rupe izolarea lor diplomatică, economică şi comercială, şi germanii, veniţi pentru a încerca să reducă cuantumul reparaţiilor, au semnat, în timpul conferinţei, tratatul de la Rapallo (16 aprilie 1922). Prin acest acord, cele două părţi îşi anulau reciproc datoriile şi restabileau relaţiile diplomatice. înţelegerea a fost completată cu un protocol secret, care permitea Reichswehrului să dispună, în URSS, de centre de instrucţie şi de fabricare a armamentului, interzise prin tratatul de la Versailles. Colaborarea dintre militariştii germani şi sovietici va dura până în 1933.In ciuda începutului promiţător, relaţiile sovieto-germane au cunoscut mai multe faze de tensiune în anii '20, pe de o parte din cauza legăturilor privilegiate dintre

2. Relaţii dificile cu Marea Britanie şi Franţa.

Luând act de stabilitatea statului sovietic, după moartea întemeietorului său (ianuarie 1924), numeroase state europene - mai ales guvernul laburist britanic al lui R. Mac Donald şi guvernul francez condus de E. Herriot - au recunoscut, în cursul anului 1924, de jure URSS. Ameliorarea relaţiilor anglo-sovietice a fost însă de scurtă durată. Reveniţi la putere în urma unei campanii electorale axate pe „pericolul roşu", conservatorii britanici au refuzat să ratifice acordul comercial anglo-sovietic semnat, la 8 august 1924, de laburişti. întrucât sindicatele sovietice au transmis o importantă sumă de bani greviştilor englezi, în timpul grevei generale din 1926, guvernul britanic i-a acuzat pe sovietici de amestec. în afacerile interne ale Regatului Unit, a anulat toate acordurile de comerţ şi a rupt relaţiile diplomatice cu URSS (mai 1927). Acestea nu au fost reluate decât în ocom-brie 1929.

In raporturile cu Franţa, cele două principale subiecte de fricţiune au fost problema datoriilor fostului Imperiu rus, pe care guvernul sovietic refuza să le onoreze, şi politica franceză în Europa de Est (alianţele încheiate între Franţa, Polonia şi România erau considerate de URSS ca fiind împotriva intereselor sale). Cu toate aceste tensiuni, diplomaţia sovietică a continuat să joace cartea integrării URSS în comunitatea internaţională. Deşi URSS nu era membră a Societăţii Naţiunilor, ea participa, din 1926, la comisia pregătitoare a Comisiei de Dezarmare. în august 1928, ea a acceptat să se asocieze pactului Briand-Kellog de „renunţare generală la război".

2. Cele «14 puncte ale lui W. Wilson» – reconceptualizarea ordinii internaţionale (mondiale) de după primul război mondial.

"Cele paisprezece puncte" au fost prezentate de Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, în sesiunea comună a Congresului din 8 ianuarie 1918. În discursul său, Wilson a încercat să stabilească un proiect viabil pentru restabilirea păcii în Europa după încheierea Primului Război Mondial. Idealismul demonstrat de Wilson în timpul discursului sus-numit i-a oferit preşedintelui american o poziţie de conducere morală printre Aliaţi şi a încurajat Puterile Centrale să capituleze.

Preview document

Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 1
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 2
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 3
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 4
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 5
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 6
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 7
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 8
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 9
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 10
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 11
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 12
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 13
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 14
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 15
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 16
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 17
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 18
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 19
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 20
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 21
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 22
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 23
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 24
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 25
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 26
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 27
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 28
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 29
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 30
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 31
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 32
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 33
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 34
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 35
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 36
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 37
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 38
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 39
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 40
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 41
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 42
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 43
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 44
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 45
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 46
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 47
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 48
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 49
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 50
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 51
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 52
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 53
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 54
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 55
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 56
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 57
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 58
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 59
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 60
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 61
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 62
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 63
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 64
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 65
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 66
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 67
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 68
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 69
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 70
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 71
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 72
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 73
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 74
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 75
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 76
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 77
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 78
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 79
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 80
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 81
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 82
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 83
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 84
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 85
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 86
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 87
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 88
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 89
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 90
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 91
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 92
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 93
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 94
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 95
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 96
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 97
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 98
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 99
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 100
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 101
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 102
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 103
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 104
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 105
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 106
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 107
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 108
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 109
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 110
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 111
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 112
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 113
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 114
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 115
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 116
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 117
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 118
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 119
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 120
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 121
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 122
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 123
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 124
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 125
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 126
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 127
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 128
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 129
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 130
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 131
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 132
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 133
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 134
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 135
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 136
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 137
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 138
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 139
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 140
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 141
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 142
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 143
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 144
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 145
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 146
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 147
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 148
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 149
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 150
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 151
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 152
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 153
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 154
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 155
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 156
Istoria și Teoria Relațiilor Internaționale - Pagina 157

Conținut arhivă zip

  • Istoria si Teoria Relatiilor Internationale.doc

Alții au mai descărcat și

Probleme și Costuri ale Extinderii UE Dincolo de Europa celor 27

CAPITOLUL I Uniunea Europeana: Istorie si Prezent Introducere Uniunea Europeana are misiunea de a organiza relatiile între statele membre si...

Politica externă a URSS între anii 1921-1953

De la început, o dată cu „Decretul asupra păcii", regi¬mul bolşevic a revoluţionat codul şi regulile relaţiilor inter¬naţionale. După terminarea...

Teoria relațiilor internaționale - conflictul din Irlanda de Nord

SCURT ISTORIC Din punct de vedere istoric , terorismul a fost pentru Marea Britanie atat o problema interna cat si internationala. Acest plan...

Revoluțiile din 1989

Anul 1989, prin complexitatea evenimentelor antrenate odată cu prăbușirea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, construiește un...

Realismul și Crizele Războiului Rece

INTRODUCERE Realismul este considerat unul din curentele de gândire ce au influenţat în mare măsură domeniul relaţiilor internaţionale, este un...

Componenta Culturală a Paradigmei Realiste

Realismul este una dintre paradigmele centrale ale domeniului relaţiilor internaţionale, ce structurează înţelegerea evenimentelor, conceperea şi...

Feminismul și drepturile femeilor în Afganistan

1.Introducere În această lucrare o să vorbesc despre feminism ca teorie și cum se aplică feminismul pe un studiu de caz. Am ales ca studiu de caz...

Conceptul de putere în relațiile internaționale în paradigma realistă și neorealistă

I.Introducerea în conceptul de putere “International politics, like all politics, is a struggle for power” ― Hans J. Morgenthau Puterea ca...

Te-ar putea interesa și

Rolul organizațiilor internaționale în managementul crizelor

ÎNTRODUCERE Actualitatea temei cercetate. Într-o lume a interdependenţelor tot mai accentuate şi a globalizării, organizaţiile internationale s-au...

Evoluții în ordinea politică globală contemporană - lecții pentru Republica Moldova

Introducere Actualitatea și importanța lucrării: Secolul XXI este caracterizat de modificarea ordinii politice globale care se manifestă prin...

Realismul și Crizele Războiului Rece

Secolul al XX-lea a reprezentat cea mai neagră perioadă din istoria omenirii, fiind marcat aproape în totalitate de conflicte la nivel...

Politica externă a Republicii Moldova

Introducere. Actualitatea temei.La inceputuIsec.XXI -lea ,cind ordinea mondiala se contureaza in jurul unor poli de putere,este evident faptul ca...

Neoliberalismul

Neoliberalismul 1.Neoliberalismul-introducere Neoliberalismul (numit şi transnaţionalism, pluralism) este un curent al Relaţiilor Internaţionale...

Migrația forței de muncă, asociată investițiilor internaționale

Capitolul 1. Consideratii introductive 1.1.Migratia internationala a fortei de munca. Definitie Prin mişcare migratorie înţelegem acea mişcare a...

Realismul

Cap.I Introducere „Teoreticienii realişti se află astăzi în faţa aceleiaşi dileme fundamentale: fie actualizează cunoaşterea practică a culturii...

Războiul în Viziunea Relațiilor Internaționale

Introducere Tema aleasă suscită un maxim interes în contextul societăţii actuale.S-ar putea spune, fără a crede că m-aş înşela prea mult, că nu...

Ai nevoie de altceva?