Metode de cercetare în științele politice

INTRODUCERE

Indiferent dacă unei persoane îi place sau nu, practic nimeni nu este în afara acţiunii unui sistem politic. Politica este un fapt de neocolit al existenţei umane. Ceea ce a permis speciei umane să supravieţuiască a fost politica.

Răspunsul la întrebarea de ce analizăm politica mi se pare evident: indiferent ce facem nu putem ocoli politica - deşi putem să o ignorăm. Acesta este un motiv suficient de puternic pentru a încerca să o înţelegem. Putem dori să înţelegem politica doar pentru a ne satisface curiozitatea sau pentru a înţelege ce se întîmplă în jurul nostru, pentru a face cele mai bune opţiuni între alternativele ce ni se oferă. Politica este o problemă extraordinar de complexă şi fără anumite cunoştinţe şi abilităţi există pericolul ultrasimplificării.

Poate să apară următoarea întrebare: dacă vrem să înţelegem politica, de ce nu am intra direct în viaţa politică pentru a acumula o experienţă directă? O analogie ar fi folositoare: cea dintre un politician şi un medic, unul avînd în grijă sănătatea comunităţii, celălalt a oamenilor care o compun. Progresul în medicină depinde mai ales de experienţa oamenilor de ştiinţă şi mai puţin de cea a practicienilor.

Deşi analogia nu poate fi impinsă prea departe, o distinţie similară ar putea fi făcută asupra modului de a dobîndi cunoştinţele politice. Experienţa în politică furnizează, indiscutabil, cunoştinţe care nu pot fi obţinute în alt mod. Aptitudinile necesare în analizarea politicii nu sunt aceleşi cu cele necesare în practicarea politicii, însă liderii politici sunt solicitaţi să ia decizii despre probleme abstracte ori teoretice, deci le sunt necesare competenţe analitice sporite.

Ceea ce este adevărat pentru liderii politici este adevărat şi pentru simplii cetăţeni. Pentru a-i judeca pe liderii politici şi partidele lor, pentru a înţelege şi a opta între diferite alternative, fiecare are nevoie mai mult decît de experinţa directă. Ţelul analizei politice este de a merge dincolo de ceea ce fiecare poate spera să înveţe din experienţa directă.

Pentru a înţelege şi acţiona inteligent, adesea putem, aşa cum face şi Robert Dahl (1984, pag. 4) să punem cîteva întrebări fundamentale:

1. Cum pot acţiona încît să ajung la un rezultat mai bun? (pentru mine, pentru familia mea, pentru afacerea mea, pentru partidul meu, ţara mea, umanitate,etc.)

2. Ce înseamnă o situţie mai bună?

3. Cum se poate ajunge la o anumită situaţie în lumea reală?

4. Ce înţeleg prin termenii cheie pe care îi folosesc?

Fiecare întrebare reprezintă o orientare diferită faţă de realitate:

- prima este orientată către descoperirea unei politici publice;

- în a 2 –a întrebare există dorinţa de a descoperi valori, criterii care să aprecieze politicile alternative;

- a 3-a întrebare este orientată către descoperirea relaţiilor empirice dintre elementele lumii reale;

- cu a 4-a întrebare se caută clarificarea semnificaţiei;

Funcţie de întrebarea asupra căreia ne concentrăm atenţia la un moment al analizei, putem avea:

- analiză de politici publice;

- analiză normativă;

- analiză empirică;

- analiză semantică;

În analiza politică actuală limitele între aceste tipuri nu sunt clar

definite. În plus există o relaţie logică între acestea: trebue să începem prin a clarifica înţelesul unor termeni, să trecem la problemele empirice, să descopărim normele şi în final să examinăm problema alegerii unei anumite politici publice. Pentru că analiza politicilor publice este cel mai complex tip de analiză, în această carte accentul va cădea mai mult asupra sa.

Folosind o altă metaforă, s-ar putea spune că munca analistului politic este asemănătoare cu cea a unui detectiv. Ei desfăşoară cam aceleaşi activităţi de rutină: urmăresc anumiţi oameni şi încearcă să înţeleagă ceea ce se întîmplă, îi întreabă despre ceea ce se întîmplă şi caută urme, dovezi ale unor acţiuni. În plus însă analistul politic ar trebui să ofere şi sfaturi viabile pentru anumite acţiuni.

Numărul celor calificaţi care oferă consultanţă atît pentru guvern sau autorităţile locale cît şi pentru sectorul privat fiind în creştere, acest curs se adresează celor care doresc să lucreze în acest domeniu şi care vor să-şi îmbunătăţească deprinderile analitice.

1. Politică şi Analiză

Cercetarea empirică şi discursul politic

Pe prima pagină un articol de ziar apărut după 11 septembrie 2001, un titlu succint: “Puterea Statelor Unite în declin”. Întoarceţi pagina şi observaţi că articolul continuă cu un subtitlu: “declinul spiritului civic erodează puterea Statelor Unite”. Titlul principal este o afirmaţie simplă, descriptivă despre schimbările în puterea Statelor Unite; a doua sugerează un motiv al acestor schimbări. Afirmaţii de acest tip sunt obişnuite în arena politică, şi tindem să le acceptăm dacă se potrivesc cu ceea ce cunoaştem deja despre politică. Scopul acestui curs este de a vă oferi unele deprinderi de înţelegere a acestor afirmaţii şi de a cerceta pentru a putea determina dacă ele sunt sau nu reale. Veţi învăţa să întrebaţi: Ce înţelege autorul prin “putere” şi prin “spirit civic”? Ce dovezi există pentru a susţine această aserţiune? Există alte forţe care acţionează cu o forţă mai mare asupra puterii unei ţări?

Întrebările despre înţelesul termenilor şi despre relaţia dintre termeni şi evenimentele reale sunt centrale pentru procesul de cercetare în orice domeniu de studiu. Ele sunt în mod special provocatoare pentru cei care studiază politica, deoarece termenii folosiţi pentru a descrie şi explica evenimentele şi ideile politice nu sunt întotdeauna clar definiţi. Ca studenţi la ştiinţe politice, nu putem să ridicăm din umeri şi să întoarcem spatele arenei politice cu un oarecare sentiment al fatalismului. Trebuie să fim cât se poate de educaţi în legătură cu limbajul şi datele politicii, pentru a aprecia cât de uşor pot ele să ne inducă în eroare, şi pentru a învăţa să le folosim mai corect şi eficient.

Această carte este dedicată îmbunătăţirii capacităţii voastre de a înţelege şi folosi discursul politic. Termenul de discurs politic include multe moduri în care limbajul politic şi informaţia pot fi utilizate, începând cu o prezentare făcută pentru a susţine o anumită politică până la afirmaţii formale ale liderilor politici, de la scrisori către un editor până la legi care trec prin Parlament, de la simple tabele statistice în articolele de ziar până la analize politice pregătite de o agenţie guvernamentală. Cartea are două scopuri: să vă ajute să vă formaţi un obicei de a gândi sistematic despre politică, şi de a vă învăţa şi antrena deprinderile de a face o analiză sau o cercetare. Ar trebui să ducă la îmbunătăţirea abilităţii de a scrie într-un limbaj politic mai eficient şi de a analiza informaţia şi datele politice cu mai multă acurateţe. Exerciţiile din această carte vă oferă posibilitatea de a vă ascuţi capacitatea de a aduna, aranja şi analiza ideile şi informaţia politică.

Aceste deprinderi analitice şi de gândire sunt importante din mai multe puncte de vedere. Mai întâi, ele vă ajută să înţelegeţi mai bine dinamica şi problemele unei societăţi şi de a compara strategiile de analiză a lor. De ce este sărăcia atât de persistentă? Reforma în sistemul de protecţie socială de tipul programelor de asistenţă socială ar reduce sărăcia? În al doilea rând, aceste deprinderi vă permit să evaluaţi critic studiile de politică şi argumentele politice. Ce înseamnă când un candidat spune că stăm mai bine acum decât în urmă cu patru ani, şi un alt candidat spune că stăm mai rău? În al treilea rând, aceste deprinderi pot fi folosite pentru a defini întrebări politice interesante şi a face un design de cercetare care încearcă să răspundă la aceste întrebări. Ce fel de studiu ar fi mai util pentru a arăta de ce procente mari din cadrul populaţiei nu votează? În al patrulea rând, ele vă ajută să priviţi în viitor şi vă dau o bază pentru a construi politici care să rezolve problemele. De exemplu, deprinderile descrise în acest curs vă vor da posibilitatea de a compara costurile şi rezultatele diferitelor politici de îngrijire a sănătăţii. În al cincilea rând, aceste deprinderi vă permit să participaţi mai eficient la scena politică. Puteţi să priviţi aceste deprinderi ca pe o importantă resursă politică.