Nazismul

Cel de-al Treilea Reich a devenit unul din cele mai controversate fenomene ale

istoriei contemporane, deoarece nu a ridicat numai disputele obisnuite legate de

analiză si interpretare, ci a ridicat si probleme de morală si de filozofie. Ca si în cazul

altor mari controverse istorice, cea mai disputată dezbatere s-a axat pe problema

cauzelor si definirii fenomenului. În centrul acestor dezbateri s-a aflat Hitler. Pentru

reprezentanŃii scolii ‚intenŃionaliste’, ‚factorul Hitler’ este dovada că istoria se

produce ca rezultat al puterii, influenŃei si acŃiunilor unui singur om. O altă grupare a

istoricilor susŃine ideea că rolul jucat de Hitler a fost într-o oarecare măsură

supraevaluat.

Istoricii scolii ‚structuraliste’ au pus sub semnul întrebării însemnătatea lui

Hitler si a intenŃiilor sale si si-au îndreptat atenŃia asupra organizării celui de-al

Treilea Reich în sensul său cel mai larg. Structuralistii au examinat structura

aparatului de partid si de stat pentru a identifica complexitatea politică a regimului,

precum si procesul de luare a deciziilor.

ExistenŃa celui de-al Treilea Reich a coincis cu cea a altor regimuri etichetate

drept fasciste si / sau totalitare. Lucrul acesta i-a făcut pe unii istorici si în special pe

specialistii în stiinŃe politice, să descrie nazismul ca fiind exemplificarea de tip

german a acestui gen de miscare caracteristică secolului XX. Analistii de stânga au

susŃinut în mod tradiŃional interpretarea generică a fascismului, care subliniază

importanŃa covârsitoare a forŃelor economice si a delimitărilor de clasă din cadrul

capitalismului, pentru a explica apariŃia sistemelor fasciste.

În orice caz, explicarea nazismului ca fiind doar o formă a fascismului implică

numeroase chestiuni care depăsesc analiza istorică. Apare astfel posibilitatea ca

nazismul să nu fi fost un fenomen istoric rezultat dintr-un complex de împrejurări unic

si să nu fi avut rădăcini neapărat germanice, cu atât mai puŃin exclusiv hitleriste. La

fel, aplicarea termenului ‚totalitarist’ în cazul celui de-al Treilea Reich a fost preferată

de către istoricii liberali, care au căutat să sublinieze similitudinile dintre statele cu

orientare unică, fie de dreapta, fie de stânga. Conform acestei opinii, nazismul nu

poate fi comparat numai cu regimurile contemporane lui – fascismul italian,

franchismul spaniol si comunismul sovietic – ci si cu republicile populare din Europa

de Est de după al doilea război mondial.

Lect.dr. Andrei Josan – Sisteme si strategii economice în secolul XX 2

În orice caz, este necesară evitarea tendinŃei de a introduce forŃat cel de-al

Treilea Reich în tiparele unor anumite modele politice predeterminate. Trebuie avut în

vedere întotdeauna contextul european, în timp ce se face analiza împrejurărilor

specifice care au permis evoluŃia naŃional-socialismului în Germania.

Acei istorici care si-au manifestat dorinŃa de a explora implicaŃiile unor astfel

de situaŃii paralele au fost tentaŃi să sublinieze politica externă si cea rasială nazistă ca

reprezentând trăsăturile cele mai semnificative ale unicităŃii acestui sistem. Conform

acestui punct de vedere, importanŃa pe care au acordat-o nazistii ideologiei lor rasiale

– ce a constituit justificarea programului lor expansionist – singularizează regimul

instaurat de ei faŃă de toate celelalte. Cu siguranŃă că grandilocvenŃa ambiŃiilor

imperiale ale nazistilor, împreună cu instituirea brutală si cinică a unei noi ordini

rasiale, au constituit factori vitali ai regimului.

Genocidul evreilor, strămutarea si uciderea a milioane de oameni consideraŃi

inferiori, precum si crimele care au avut loc în sânul poporului german însusi, sunt

fapte care cer o analiză complexă.

O altă chestiune controversată în legătură cu cel de-al Treilea Reich implică o

estimare a extinderii caracterului său ‚revoluŃionar’. Pentru unii, nazismul este o

aberaŃie, ce a adus după sine, într-un mod foarte transant, o schimbare fundamentală

în evoluŃia Germaniei. Pentru alŃii, a ajuns să constituie punctul culminant al

transformărilor din interiorul Germaniei, începute o dată cu mijlocul secolului XIX. În

orice caz, pentru a aprecia toate subtilităŃile chestiunii este necesar ca cel de-al Treilea

Reich să fie plasat în contextul istoriei Germaniei.