Politica de ofertă

Produsele se pot împărți în două categorii: produsele fizice tangibile și produsele fizice intangibile (chestiuni abstracte - consultanță, program politic, strategie de dezvoltare, informație, idee, plasament, puncte de vedere, capacitatea de a îndeplini sarcinile). Aceste produse sunt elaborate ținându-se cont de utilitatea sau avantajul pe care îl așteaptă consumatorul de politică.

Setul de funcții reprezintă suma avantajelor pe care le oferă produsul, iar cu ajutorul acestui set se deosebesc ofertele politice similare, cu aceleași obiective. Oamenii interesați de politică vor căuta întotdeuna avantaje diferite la programele politice, aceștia având și mentalități sau așteptări diferite, dar și urmărindu-și propriul interes.

Calitatea produsului face de multe ori diferența între produse, consumatorii fiind foarte atenți la acest lucru, deoarece calitatea superioară a produsului generează satisfacția consumatorului. În politică - ca și în alte domenii- clientul este elementul cel mai important, iar structurile și partidele luptă să îi țină aproape pentru a supraviețui.

2. „Analiza ofertei sau serviciului”

Ph. Kotler a întocmit modelul de analiză a ofertei politice, sub forma produsului, având cinci niveluri succesive. Primul nivel se numește „Esența, nucleul sau nivelul fundamental” și reprezintă funcția de bază a produsului ce satisface o dorință sau oferă soluții la problemele cetățenilor (un exemplu potrivit poate fi lansarea unor proiecte de dezvoltare urbanistică).

Al doilea nivel se numește „Produsul generic”, prin acesta se construiește o categorie de produse care asigură funcția de bază, precum si funcțiile secundare. În exemplul dat mai sus - dezvoltarea urbanistică- este vorba despre oferirea unor imobile, sub forma unor locuințe sociale situate în cadrul unui ansamblu arhitectural ce se poate adapta locului.

„Produsul adaptat sau ca atare” reprezintă analiza în amănunt a atributelor (funcțiilor) proprii ofertei. Se stabilesc seturi de funcții pe care cumpărătorul se așteaptă să le găsească la produs. Atributele programului de dezvoltare pot fi: numărul, calitatea, prețul apartamentelor oferite și compoziția.

„Produsul amplificat” reprezintă nivelul la care produsul prezintă un plus de avantaje ce-l deosebesc de restul ofertelor situate în aceeași gamă. În cazul sistematizării urbanistice, avantajele ar însemna: măsuri antiseismice, prețuri accesibile categoriilor defavorizate și posibilitatea unor împrumuturi. Ultimul nivel se numește „Produsul potențial sau completat”, acesta indică toate adăugirile, posibilitățile în limitele creativității ofertantului, care includ, pe lângă produsul de bază, garanții, service post-vânzare sau orice fel de informații.

Conceptul de metaprodus susține faptul că marketingul nu analizează produsul izolat, ci întreaga ambianță socială în care se derulează. Metaprodusul este definit de Ph. Kotler ca fiind „un ansamblu de elemente corporale, acorporale, comunicaționale și simbolice”. Elementele corporale vizează doar conținutul programului politic, cele acorporale includ numele programului și al personalității care îl propagă, elementele comunicaționale includ mesajele și publicitatea care asigură imaginea publică, iar elementele simbolice se referă la avantajele pe care programul îl oferă consumatorului.

3. „Oferta unică de vânzare”

Conceptul de produs semnifică „orice ansamblu de elemente care poate declanșa cerere pe o piață”, iar produsul, sub orice formă, sensibilizează consumatorul, fie că este abstract sau psihologic. Produsul psihologic reprezintă totalitatea caracteristicilor care trezesc atenția consumatorilor, în timp ce produsul abstract este dependent de gradul de cunoaștere și implicare al consumatorilor în analiza produsului.

Oferta unică de vânzare reprezintă particularitățile și avantajele pe care le oferă produsul față de concurență, acest produs urmând să fie prezentat clienților. Studiul detaliat al produsului permite comparația cu ofertele concurenței, astfel putem afla dacă suntem mai bine plasați pe piață decât concurența.

Numele programului sau structurii politice și marca au o importanță foarte mare în atragerea clienților. Semnul de marcă sau sigla este un desen sau o reprezentare grafică, având un rol de stimul vizual, deoarece este mai ușor de reținut.

Alegerea numelui produsului abstract (program sau strategie politică) este foarte importantă și nu necesită costuri. Pentru această alegere si impun câteva reguli: numele trebuie să fie unic,ușor de pronunțat, simplu, scurt, dinamic, familiar, să nu fie ofensator sau obscen și să se pronunțe într-un singur mod.

4. „Tipuri de produse politice”

Ofertele politice, adică produsele, vin în întâmpinarea necesităților clienților, iar pentru descoperirea acestor necesități este nevoie se segmentarea populației. Pentru început, populația se împarte în două categorii: din punct de vedere numeric și din punct de vedere economic, iar oferta politică trebuie să acopere necesitățile fiecărui grup.