Politologie

Curs
8/10 (2 voturi)
Conține 11 fișiere: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 15394
Mărime: 117.39KB (arhivat)
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Iovu Ghiorghe

Extras din curs

1)Politica ca fenomen social

Definiţia:

Politica este ştiinţa şi practica de guvernare a unui stat şi reprezintă sfera de activitate social-istorică ce însumează relaţiile, orientările şi manifestările care apar între partidele politice, între diversele categorii şi grupuri sociale, între naţiuni ş.a.m.d. în vederea emancipării conceptelor proprii, în lupta pentru putere sau supremaţie ideologică etc. Politică reprezeintă deasemenea orientarea, activitatea, acţiunea propriu-zisă a unui partid sau a unor grupări exercitată în domeniul guvernării problemelor interne şi externe. Totodată, poate fi definită ca ideologie ce reflectă această orientare sau acţiune.

Activitatea politică se desfăşoară potrivit unor programe politice, care cuprind un ansamblu de acţiuni practice, emanînd din concepţia şi doctrina politică, din ideologia clasei sau categoriei sociale pe care o reprezintă respectivul partid sau organizaţie politică.

Geneza politicii

Ipoteza marxistă

Activitatea politică s-a născut pe o anumită treaptă de evoluţie a colectivităţii umane în condiţiile în care produsul muncii colective depăşea necesarul de consum şi exista posibilitatea acumulării unor bunuri în interes privat.Această stare de lucruri diferită de starea anterioară a dat naştere la opoziţie a unor membri ai colectivităţii, născându-se lupta dintre cei ce posedă şi cei ce nu posedă.Miza fiind bunurile acumulate, existau două posibilităţi: fie repartiţia se făcea just, fie se iniţia lupta pentru menţinerea stării create de această diferenţă.Odată intrată în logica luptei colectivitatea se scindează fiecare parte dorind a instaura raporturi favorabile sieşi prin intermediul forţei ce începe să se structureze ierarhic ca grup armat, dând naştere germenului statului.Odată apărut elementul statal, cei mai inteligenţi dispuneau de intrumentul social ce garanta regulile de comportament a subgrupurilor şi indivizilor componenţi ai comunităţii, în conformitate cu scopurile proprii.Ulterior, întreaga activitate politică s-a defăşurat în jurul instrumentului puterii, adică a statului, ca acaparare a aparatului statal, ca subordonare şi meţinere în subordine a sistemului statal.

Structura politicii este completată de putere, subiecții politici, organoizarea politică, conştiinţa politică relaţiile politice. În calitate de subiect al poiticii pot fi statele nivelului global şi regional, iar la nivel naţional – cetăţenii, liderii, grupurile politice, grupurile sociale, elita,organizaţiile non-guvernamentale, grupurile etnice, care direct sau indirect participă la procesul realizării puterii de stat sau care o pot influenţa.

Politica îndeplineşte un şir de funcţii precum:

• distribuie autoritar valorile;

• reflectă interesele păturilor şi grupurilor sociale (politica oferă cetăţenilor posibilităţi adăugătoare pentru satisfacerea necesităţilor şi schimbarea statutului lor social);

• defineşte scopurile dezvoltării comunităţii umane;

• menţine stabilitatea în societate şi distribuie resursele ei;

• coordonează şi conduce procesele sociale;

• contribuie la realizarea intereselor de grup şi a intereselor fiecărui cetăţean, asigură inovaţia în dezvoltarea societăţii

Conflictul politic

Definitia:

Conflictul politic este o manifestare fireasca a relatiilor ce se stabilesc intre agentii celectivi sau individuali in procesul de lupta pentru controlul puterii politice.Este o modalitate de interactiune prin ciocnirea opiniilor contradictorii,pozitiilor si intereselor.Conflictul este o lupta intre doua sau mai mulre parti ,strins corelate,dar care urmaresc scopuri proprii.

Conflictul este caracterizat drept:

• opozitie deschisa ,

• lupta intre indivizi,grupuri,clase sociale,partide,comunitati,state cu interese economice,politice,religioase,etnice,rasiale,

• divergente sau incompatibile cu efecre dstructive asupra interactiunii sociale.

Ca rezultat s-au profilat trei teorii, în care sunt evidenţiate o serie de trăsături.

- teoria „conflictului pozitiv-funcţional”. În concepţia conflictologului american L. Coser, pentru orice societate este caracteristică inegalitatea socială, care provoacă la rândul său, disensiuni între indivizi şi grupurile sociale ce duc spre conflicte. Prin urmare, conflictul se prezintă ca o premisă necesară dezvoltării societăţii şi prin urmare are un caracter funcţional pentru comunitatea umană.

- teoria „modelului conflictual al societăţii”. În opinia sociologului german R. Dahrendorf, orice societate este supusă schimbărilor, iar pentru comunitatea umană este necesară intersecţia diferitor opinii, conflicte, ceea ce asigură oamenilor libertatea. În consecinţă, o trăsătură esenţială a conflictului se evidenţiază prin caracterul inegalităţii sociale cât şi prin poziţia diversă a cetăţenilor faţă de separarea puterii.

- Teoria generală a conflictului a fost elaborată şi fundamentată de sociologul american K. Boulding, care consideră că conflictul are un caracter universal, el fiind o parte inerentă a societăţii şi nu poate fi separat de ea.

• Caracteristic vietii interne a societatii;

• Are ca mobil:cautarea si lupta pentru obtinerea resurselor rare;.

• Bazata pe factorul social-psihologic;

Modalitatile evolutiei conflictului politic:

pentru prima data acest termen a fost folosit de catre sociologul german G.Simmel la inceputul sec.XX-lea.

S-au evidentiat trei teorii in baza conflictului politic:

1)teoria “conflictului pozitiv-functional”.In conceptia lui L.Coser,pentru fiece societate e caracteristica inegalitatea sociala,insatisfactia psihologica permanenta a membrilor sai,ce provoacca,disensiuni dintre indivizi si grupuri sociale ce duc spre conflicte.Autorul considera ca conflictul din interiorul grupului social poate contribui la consolidarea acestui grup.astfel,conflictul se prezinta ca o premisa necesara dezvoltarii societatii, de aceea el este functional pentru comunitatea umana.

2)Teoria “modelului conflictual al societatii”.IN opinia lui R.Dahrendorf,fiece sociatate e supusa schimbarilor ,iar conflictele,aceea ce asigura oamenilor libertatea.Transformarile sociale persista pentru tot si orice element nou asimilat de societate contribuie la schimbarea ei.Astfel,societatii ii este caracteristica atit inegalitatea sociala,cit si pozitia diversa a cetatenilor fata de separarea puterii.Aceasta determina si deosebirile de interese ,conditionind contradictii si modificarea structurii in ansamblu.

3)Teoria generala a conflictului.A fost elaborata si fundamentata de K.Boulding,care considera conflictul un fenomen universal,el fiind o parte ineranta a societatii si nu poate fi separat de ea.

Tipurile de conflicte politice:

Din punct de vedere ai Ariei de manifestare,conflictele politice pot fi :Interne si Externe

Din punct de vedere al Formei de manifestare,Sunt:Conflicte inchise si Conflicte deschise

Din punct de vedere al Domeniului de manifestare,sunt:

• Conflicte de interese.Este prezent in tarile inalt dezvoltatesi cu o stabilitate politica,el se solutioneaza usor,deoarece intotdeauna e posibil de gasit un compromis.

• Conflict de valori.E prezent in statele dezvoltate cu un sistem politic instabil.Solutionarea lor necesita eforturi considerabile.

• Conflict de identificare.Caracteristic pentru societatea in care subiectii politici se identifica cu un grup (etnic,religios,lingvistic)din societate si nu cu societatea in general.Acest tip de conflict apare in conditiile opunrii,opozitiei,contrastului rasial,etnic sau lingvistic.

Preview document

Politologie - Pagina 1
Politologie - Pagina 2
Politologie - Pagina 3
Politologie - Pagina 4
Politologie - Pagina 5
Politologie - Pagina 6
Politologie - Pagina 7
Politologie - Pagina 8
Politologie - Pagina 9
Politologie - Pagina 10
Politologie - Pagina 11
Politologie - Pagina 12
Politologie - Pagina 13
Politologie - Pagina 14
Politologie - Pagina 15
Politologie - Pagina 16
Politologie - Pagina 17
Politologie - Pagina 18
Politologie - Pagina 19
Politologie - Pagina 20
Politologie - Pagina 21
Politologie - Pagina 22
Politologie - Pagina 23
Politologie - Pagina 24
Politologie - Pagina 25
Politologie - Pagina 26
Politologie - Pagina 27
Politologie - Pagina 28
Politologie - Pagina 29
Politologie - Pagina 30
Politologie - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • 1.politica ca fenomen social.doc
  • 10.doc
  • 11.conceptiile politice ale lui.doc
  • 2.Conflictul politic.doc
  • 3..doc
  • 4..doc
  • 5..doc
  • 6.Opozitia politica.doc
  • 7.sisteme electorale.doc
  • 8.Politica sociala.doc
  • 9.pol nat.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii și Programe privind Rromii

ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND ÎNVATAMÂNTUL PENTRU RROMI Ministerul Educatiei Nationale, cu începere din ianuarie 1998, a trecut la conturarea si...

Politici Sociale

Notă: Conținutul acestui material a fost preluat parțial sau integral din literatura de specialitate. Textele aparțin cercetătorilor menționați...

Fondurile Europene

Instrumentele Structurale sunt fondurile alocate de Uniunea Europeana pentru interventii de tip structural, pentru implementarea Politicii de...

Istoricul Politicilor Sociale

Istoricul policilor sociale Istoria politicilor sociale este relativ scurta, de aproximativ un secol. Ca disciplina stiintifica, politicile...

Instituții și organizații internaționale

I Definitii si Clasificari ale organizatiilor si institutiilor internationale O institutie sau o organizatie internationala defineste o structura...

Politici Europene

Politica regionala a UE – elemente definitorii Politica regionala a Uniunii Europene cuprinde ansamblul instrumentelor si procedeelor aplicate în...

Istoria gândirii politice

Exista mai multe nuantari ale termenului de politic, politica, dar, înca din primele premise etimologice ale Polis-ului grecesc, însemna cetate,...

Primăvara popoarelor - revoluția europeană 1848-1849

Istoricul, filozoful şipolitologul francez Alexis Tocqueville îşiavertiza compatrioţii, la începutul anului 1848, într-un discurs fulminant ţinut...

Te-ar putea interesa și

Locul și rolul politologiei în sistemul științelor politice

CAPITOLUL I Introducere in studiul stiintelor politice Interesul enorm pentru stiintele politice in tara noastra este perfect explicabil ,...

Politologie

1.MODELUL STRUCTURO-FUNCTIONAL AL LUI TALCOTT PARSONS Talcott Parsons a aplicat modelul sistemic structural-funcţionalist în analiza diferitelor...

Obiectul și Funcțiile Politologiei

Politologia, ca ştiinţă de sine stătătoare, este o disciplină nouă în cadrul ştiinţelor politice şi sociale, desprinsă din filosofie, drept,...

Politologie - personalitatea totalitară ca homo ideologicus

Termenul de ideologie a cunoscut , de la crearea sa în urma cu doua secole si pâna astazi , interpretari diferite.Pentru Antoine Desttut de Tracy...

Politologie - răspunsuri examen, drept anul I

1. Definiţia ştiinţei politice Ştiinţa poate fi definită ca un ansamblu sistematizat de cunoştinţe şi modele de cercetare, de metode prin care se...

Subiecte Rezolvate Politologie

1.Modelul structuro-functional al lui Talcott Parsons Conceptul de sistem social al acţiunii se constituie ca premisă metodologică pentru Talcott...

Curs de Politologie

1. Apariţia şi evoluţia cunoştinţelor despre politică. Periodizarea şi caracteristica generală a fiecărei perioade. Tradiţia politologică a...

Științe politice - politologie

În cadrul stiintelor politice, Politologia ocupa un loc important prin problematica pe care o abordeaza. Politologia reprezinta una dintre cele...

Ai nevoie de altceva?