Regimuri Politice

Problema regimurilor politice este vitala pentru organizarea si

fundamentarea vietii sociale. De natura regimurilor politice depinde în mare

masura solutionarea în interesul cetatenilor a problemelor legate de viata si

activitatea acestora.

7.1 Continutul si esenta regimurilor politice

Regimul politic reprezinta forma concreta de organizare si

functionare a sistemului politic, îndeosebi modul de constituire si actiune a

organelor de stat, în raport cu cetatenii.

Daca organele de conducere ale puterii politice, în general, organele

de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, prin

respectarea vointei si intereselor acestora, avem de a face cu un regim

democratic. Un astfel de regim, de regula, reprezinta interesele generale ale

tuturor membrilor societatii, ale tuturor categoriilor sociale.

Dimpotriva, daca organele puterii politice, organele de stat se

constituie si actioneaza prin nesocotirea vointei cetatenilor, fara consultarea

acestora si împotriva vointei lor, avem de -a face cu un regim dictatorial,

care reprezinta interesele unui grup minoritar, în conflict cu interesele

generale ale societatii.

Asadar, regimul politic este determinat, în ultima instanta, de

raporturile de forta dintre cetateni, dintre societatea civila si stat.

Cu cât masele actioneaza mai organizat si constient, cu cât gradul lor

de cunoastere si vointa politica este mai ridicat, cu atât ele pot sa impuna un

regim care sa le serveasca interesele, respectiv un regim democratic si

invers.

În evolutia sa istorica, societatea omeneasca a cunoscut atât regimuri

democratice cât si dictatoriale, în raport cu conditiile concret istorice.

Regimul politic nu trebuie confundat cu forma de guvernamânt; aceasta din

urma se refera la raporturile dintre diferitele organisme ale statului în

procesul lor de constituire. În acest sens, pot sa existe ca forme de

guvernare: monarhii absolute sau constitutionale, republici prezidentiale

parlamentare etc.

Regimul politic nu depinde atât de forma de guvernare, cât, mai ales,

de raportul dintre acesta si cetateni.

REGIMURILE POLITICE

Politologie

Este adevarat ca în cazul unor monarhii cu caracter absolut, nu pot sa

existe decât regimuri dictatoriale. În cazul monarhiilor constitutionale putem

avea regimuri democratice, iar în cazul unei republici prezidentiale, pot

exista atât regimuri politice democratice, cât si dictatoriale.

7.2 Regimuri politice democratice

Regimurile democratice au aparut o data cu primele forme de

organizare democratica a societatii, având însa o serie de trasaturi specifice

în raport cu formatiunile sociale.

Daca în sclavagism si feudalism, regimurile democratice au

reprezentat raritati, o data cu epoca moderna, cel putin în tarile dezvoltate,

acestea devin o forma principala de exercitare a conducerii politice a

societatii, îmbracând forme specifice în raport de conditiile concrete ale

fiecarei tari: regimuri politice democratice în cadrul unor monarhii

constitutionale (Anglia, Belgia, Olanda, Spania, Norvegia, Japonia etc.);

regimuri democratice în cadrul unor republici parlamentare (Italia,

Germania, Portugalia, Finlanda etc.); regimuri democratice prezidentiale

(SUA, Franta, România etc.).

Dupa înfrângerea fascismului în cel de-al doilea razboi mondial si

scoaterea în afara legii a miscarilor si partidelor care au generat regimuri

politice dictatoriale, precum si în procesele ce au loc astazi în tarile estice,

inclusiv în fosta Uniune Sovietica asistam la extinderea regimurilor

democratice care sunt pe cale sa se instaureze în majoritatea statelor lumii,

îmbracând forme specifice de la o tara la alta si chiar de la un continent la

altul.

Trebuie mentionat ca procesul de democratizare se extinde si în

lumea a treia, inclusiv în tarile aflate multa vreme sub influenta comunista.

Procesul de democratizare a vietii politice cunoaste în ultima vreme un curs

rapid de extindere în America Latina, iar tarile Africii traverseaza o perioada

accentuata de framântari politice cu tendinta vadita de democratizare, pe

întreg continentul african.

Se poate aprecia, asadar, ca, în epoca contemporana, regimur ile

democratice capata o pondere tot mai mare în viata politica a tuturor tarilor,

de aceasta fiind legata promovarea progresului si prosperitatii, a colaborarii

între popoare si, în ultima instanta, a mentinerii pacii.

Substanta regimului politic democratic se afla în