Cuprins
- Cursul 1 Formarea interdependenţelor economice mondiale-
- 1.1 Caracteristicile intedependenţelor economice -
- 1.2 Clubul de la Roma-
- 1.3 Forme ale economiei de piaţă-
- 1.4 Fluctuaţiile şi ciclurile economice-
- Curs 2 Organizarea economiilor naţionale şi rolul acestora pe plan internaţional -
- 2.1 Definirea economiei naţionale -
- 2.2 Diverse forme de economii naţionale -
- 2.3 Ramurile economiilor naţionale -
- 2.4 Modele de tip Hermin ca instrument de evaluare macroeconomică -
- 2.5 Funcţionarea unei economii deschise -
- 2.6 Organizarea economică interstatală –
- Curs 3 Economia statelor dezvoltate -
- 3.1 Statele cu economii dezvoltate -
- 3.2 Trăsăturile comune ale statelor cu economii dezvoltate -
- 3.3 Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică -
- 3.4 Grupul celor 8 -
- 3.5 Modelul economic american -
- Curs 4 Modelul economic japonez -
- 4.1 Caracteristicile modelului economic japonez -
- 4.2 Integrarea regională în zona Asia- Pacific -
- 4.3 APEC- Colaborarea Economică Asia – Pacific -
- 4.4 ASEAN – Asociaţia Naţiunilor din Sud- Estul Asiei –
- Curs 5 Modelul economic luxemburghez -
- 5.1 Avantajele modelului economic luxemburghez -
- 5.2 Luxemburg – centru financiar – bancar -
- 5.3 Grupurile de Interes Economic din Luxemburg -
- 5.4 Fedil- Business Federation Luxemburg -
- 5.5 Alţi actori în domeniul promovării economice luxemburgheze -
- 5.6 Competitivitatea economiei luxemburgheze -
- 5.7 Luxemburg în Organizaţiile Internaţionale –
- Curs 6 Modelul economic BRICS
- 6.1 Formarea modelului economic BRICS
- 6.2 BRICS – Organizare şi obiective
- 6.3 Obiective strategice BRICS
- 6.4 Importanţa obiectivelor BRICS pe plan mondial
- 6.5 Schimburie economice în cadrul BRICS după 2008
- 6.6 Măsuri luate pentru dezvoltarea pozitivă în plan economic
- 6.7 Probleme în organizarea BRICS
- Curs 7 Cooperarea economică internaţională
- 7.1 Organizarea cooperării economice internaţionale
- 7.2 Cooperarea industrială
- 7.3 Forme de alianţe competitive
- 7.4 Contractul de licenţă
- 7.5 Strategii promoţionale în REI
- Curs 8 Cooperarea internaţională prin franciză şi societăţi mixte
- 8.1 Definiţia şi caracteristicile francizei
- 8.2 Factorii care au contribuit la dezvoltarea francizării
- 8.3 Societăţi mixte
- Curs 9 Firmele Transnaţionale- actori importanţi ai REI, Diplomaţia Business şi Diplomaţia corporativă
- 9.1 Caracteristicile firmei transnaţionale
- 9.2 Diplomaţia Business
- 9.3 Diplomaţia corporativă
- Curs 10 Dezvoltarea durabilă
- 10.1 Conceptul de durabilitate
- 10.2 Dinamica dezvoltării
- 10.3 Dezvoltarea durabilă- diverse abordări
- Curs 11 Globalizarea economică
- 11.1 Diferite abordări privind globalizarea
- 11.2 Caracteristicile globalizării
- 11.3 Dominaţie şi dependenţă
- Curs 12 Noua Ordine Economică Mondială
- 12. 1 Hegemonia SUA pe plan mondial
- 12. 2 Leadership global
- Bibliografie -
Extras din curs
CURS 1
Formarea interdependenţelor economice la nivel internaţional
1.1 Caracteristicile interdependenţelor economice
Economia, prin creşterea şi dezvoltarea activităţilor pe care le-a presupus, a determinat progresul societăţii umane.
Aceasta nu s-a dezvoltat uniform pe tot mapamondul, datorită diferenţelor privind abundenţa sau lipsa resurselor naturale, precum şi datorită diferenţelor care s-au manifestat în organizarea comunităţilor.
Diferenţele în dezvoltarea economică a mai multor teritorii a determinat apariţia unor forme economice organizate în cadrul unor teritorii delimitate, adică în cadrul statelor naţionale.
Dezvoltarea diferită a economiilor naţionale a determinat necesitatea creării legăturilor internaţionale între acestea, ca forme de colaborare şi ca posibilităţi de acces la resursele celorlalţi sau de transfer de cunoştinţe şi informaţii.
Diversificarea producţiei de mărfuri şi formarea pieţei mondiale au condus treptat la dezvoltarea concurenţei internaţionale şi la apariţia politicilor liberale şi a politicilor protecţioniste.
Pe plan internaţional, economia unei ţări nu poate funcţiona decât în legătură cu economiile altor ţări. Se creează un sistem de conexiuni, în care se întrepătrund interesele, dar şi problemele pe care le întâmpină statele, în acest context diferenţele dintre acestea se accentuează.
Complexitatea sistemului de interdependenţe economice s-a conturat după cel de-al Doilea Război Mondial datorită schimbării diviziunii mondiale a muncii şi a noilor dezvoltări ştiinţifico - economice.
Diversificarea interdependenţelor economice se bazează pe:
- schimbări politice la nivel mondial;
- modificarea nivelurilor de dezvoltare economică;
- diviziunea internaţională a muncii;
- înmulţirea centrelor de putere pe plan internaţional;
- diferite interese în determinarea preţurilor internaţionale a bunurilor şi serviciilor.
În lucrarea “Principiile economiei politice”, economistul britanic John Stuart Mill, susţine că “ există o mişcare progresivă care s-a transmis fără întrerupere istorică”. Aceasta depinde de mai mulţi factori:
• - valorificarea eficientă a resurselor materiale şi umane;
• - libera iniţiativă a întreprinzătorilor capitalişti,
• - piaţa concurenţială.
1. 2 Clubul de la Roma
Creşterea interdependenţelor, evoluţia economiei mondiale şi caracterul limitativ al resurselor Terrei au fost analizate pentru prima oară de către Clubul de la Roma, înfiinţat în aprilie 1968, ca organizaţie nonguvernamentală, sub forma unui grup de dezbateri la care au participat sociologi, oameni de ştiinţă, economişti, precum şi înalţi funcţionari internaţionali din 53 de state.
Iniţiativa i-a aparţinut lui David Rockefeler şi a vizat propagarea ideilor pentru o “Nouă ordine mondială”.
Această asociaţie a prezentat primul raport asupra interdependenţelor mondiale în 1972, cunoscut sub numele “Limits of Growth”.
Raportul din 1972 a evidenţiat consecinţele pe care procesele de creştere economică le au asupra planetei:
• - accelerarea industrializării la nivel mondial;
• - creşterea populaţiei globului;
• - subnutriţia datorată sărăciei;
• - dependenţa economiei de resursele naturale;
• - degradarea mediului ambiant.
Economistul Robert Reich susţine că în lumea contemporană “Nu vor mai exista economii naţionale sau ele nu vor mai fi ceea ce înţelegem noi prin această noţiune. Principala avuţie a unei naţiuni va consta în priceperea şi ingeniozitatea cetăţenilor săi”.
În era postnaţională, întreprinderile îşi asumă prerogativele statului, care se comportă din ce în ce mai mult ca acestea, sprijinindu-le pe plan internaţional.
Bibliografie
1. Nye, Joseph, Multinational corporations in world politics, în Foreign Affairs, 2004, pp.153-175, p. 171.
2. Saner, Raymond Lichia Yiu, Mikael Sondergaard, Business diplomacy management. A core competency for global companies, Business Diplomats, Academy of Management Executive, vol. 14(1), 80- 92, februarie 2000, pp. 1-28, p. 13.
3. Ulrich, Steger, Corporate diplomacy, Ed. John Wiley, Chichester, 2003
4. Zidaru, Marian, Relaţii Economice Internaţionale, Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”, Constanţa, 2008.
5. Parnham, Barrie, International business diplomacy, http://www.parnhamsgroup.com/news/en/international-business-diplomacy-by-barrie-parnham, (accesat pe 10.02.2010).
6. Center for Business Diplomacy, http://www.bizdiplomacy.org/, (accesat pe 15.01. 2010).
7. The World Bank – The Business Environement and Corporate Governance, 1998, p. 7.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Relatii Economice Internationale.pdf