Rusia interbelică

Revolutia democratica din februarie 1917

Una dintre cele mai importante consecinte ale primului razboi mondial a fost instaurarea bolsevismului in Rusia, regim ce dureaza 70 de ani.

Revolutia democratica din februarie a fost rezultatul contradictiilor din societatea rusa de la inceputul secolului XX, al regimului autocratic al tarului Nicolae al II-lea.

O alta consecinta a razboiului este existenta mai multor partide politice , din care 3 sunt mai importante:

1. Partidul Constitutional Democrat (cadetii) reprezentau in Dua pe inustriasi si nobilimea occidentalizata care doreau instaurarea in Rusia a unui regim constitutional.

2. Partidul Socialistilor Revolutionari (opozitia) care dorea un socialism bazat pe economie rurala.

3. Partidul Social Democrat, fidel marxismului dar, divizat din 1903 in doua grupari: mensevicii (minoritari) si bolsevicii (majoritari) adepti ai lui Vladimir Ilici Ulianov (Lenin).

Participarea la primul razboi mondial a amplificat problemele economico-sociale ale societatii ruse, iar nemultumirile s-au manifestat in toate straturile societatii. Decizia tarului Nicolae al II-lea de a prelua personal comanda trupelor, lasarea treburilor tarii in mana tarinei Alexandra, dominate de desfranatul calagur Rasputin au fost principalele cause ale revolutiei democratice din februarie 1917.

Intre 23-27 februarie 1917 au avut loc la Petrograd demonstratii care au provocat reactia violenta a autoritatilor, au dus la abdicarea tarului si la modificarea regimului politic. La 23 februarie 1917 femei din Petrograd au protestat fata de lipsa painii. Autoritatiile au ordonat deschiderea focului impotriva manifestantilor, fiind ucisi 40 de demonstranti. Evenimentul a provocat razvratirea garnizoanei din Petrograd, soldatii rebeli si demonstrantii civili au devastate sediile Ministerului de Interne, Ohranei, magazinele.

Demonstratiile au produs evenimente importante. Duma de stat (Parlamentul) si-a constituit un Comitet Provizoriu. Muncitorii si soldatii s-au organizat in Sovietul din Petrograd.

Reprezentanti ai Dumei si ai socialistilor care controlau Sovietul din Petrograd au alcatuit o platforma in 8 puncte, in care demne de semnalat sunt: amnistierea detinutilor politici; alegeri pe baza votului universal pentru Adunarea Constitutionala; desfiintarea institutiilor politienesti; alegeri pentru organele de autoguvernare si altele.

Dualitatea puterii

Nicolae al II-lea a abdicat, abdicarea tarului a marcat victoria revolutiei, situatia politica a devenit deosebit de complexa. Guvernul Provizoriu nu a avut suficienta forta sa infranga sovietele si nu era dispus sa realizeze reforme majore precum cea agrara, problema nationala si altele. Detinutii politici au fost eliberati, intre care multi bolsevici, ceea ce le-a permis sa submineze regimul parlamentar. Si in alte orase s-au creat soviete, comitete de intreprinderi, garzi rosii. A fost retiparit ziarul “Pravda” (Adevarul) in conducerea caruia s-au aflat, dupa reintoarcerea din Siberia L.B. Kamenev si V. Stalin. Guvernul Lvov a dizolvat politia, Ohrana si jandarmeria, a demis guvernatorii si vice-guvernatorii, atributele acestora fiind preluate de presedintii Zemstvelor.

La 3 martie 1917, Comitetul Executiv a ordonat arestarea familiei tariste si a introdus ziua de munca de 8 ore.

Aflat de Zurich, liderul bolsevicilor, Vladimir Ilici Lenin, a auzit de evenimentele din Rusia abia la 2/15 martie 1917, fiind surprins cu atat mai mult cu cat, cu putin timp inainte, adresandu-se muncitorilor elvetieni, isi exprimase dezamagirea ca generatia lui nu va trai revolutia.

Intelegand si intuind evenimentele cu care ar fii putut san e se mai intalneasca, Lenin a decis sa se intoarca in Rusia pentru a conduce direct partidul spre putere.

Dorinta lui Lenin a coincis cu intentiile autoritatilor germane fara sprijinul carora nu putea sa revina in tara, de a destabiliza situatia din Rusia si s-o scoata din razboi.

33 de bolsevici rusi, printre care Lenin si sotia sa Krupskaia au parasit Zurich-ul la 27 martie/9 aprilie cu un tren caruia autoritatiile germane i-au acordat prioritate maxima. In 3 aprilie Lenin a sosit in gara Finlandia. Discursul care l-a tinut, ca si documentul citit a intrat in istorie sub denumirea de “Tezele din aprilie”, ce se caracterieaza printr-un militantism surprinzator, dur, socant si pentru multi bolsevici.

Transformarea razboiului imperialist intr-un razboi civil.

Guvernul a oferit presei o parte din probele pe care le detinea despre legaturile bolsevicilor cu Germania. S-a dat ordin de arestare a lui Lenin si a colaboratorilor sai sub acuzatia de inalta tradare.

In Congresul al VI-lea al Partidului Socialist Democrat (Bolsevic) s-a decis pregatirea insurectiei armate, s-a lansat lozinca “Toata puterea in mana sovietelor”, s-a doptat un program de masuri revolutionare pe plan economic si politic ce reluau ideile “Tezelor din aprilie”. Lenin nu a participat intrucat s-a refugiat in Finlanda. Aici a scris “Statul si revolutia”, lucrare in care si-a expus ideile cu privire la organizarea statului totalitar.