Termenul de Ideologie

Curs
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 45 în total
Cuvinte : 30157
Mărime: 116.12KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

1.Prolegomene

2.Fundamentele conceptului de ideologie. Naşterea ideologiei politice. (Substituirea referinţei transcendente printr-un proiect imanent)

3. Ideologia politică- un concept polisemic şi polimorf. Perspective teoretice de referinţă

4.Ideologia între distincţii conceptuale şi adevărul ştiinţific

5. Filosofie şi ideologie politică. Raporturi şi funcţii. Forme şi tipuri de ideologii

6.Ideologia ca „spectacol total” şi reflex paradigmatic al biopoliticului

Extras din document

Chestionările esenţiale şi problematica generală a cursului. Abstract în franceză:

Ce cours vise d'abord et avant tout à introduire et à initier ses participants aux enjeux, aux questions et aux problèmes que posent la notion d'idéologie dans les différents contextes où elle a donnée lieu à des élaborations théoriques, et sur cette base, à les conduire, non seulement à une saisie plus juste et plus satisfaisante du concept d'idéologie, mais également à une appréciation critique de différentes approches importantes de l'idéologie.

Qu'est-ce qu'une idéologie ? Qu'est-ce qui est idéologique et qu'est-ce qui ne l'est pas ? Quelle est la nature d’idéologie ? Quels en sont les éléments, l'extension ou le domaine référence ? Quels en sont les sens principaux ? Quelle en est l'origine et la genèse, quels en sont les mécanismes d'élaboration ? Quel est le rapport du domaine idéologique au « réel », et quelle en est l'efficacité propre ? Peut-on en délimiter les fonctions principales ? Voilà les questions dominantes qui orientent ce cours.

Par anticipation sur des développements qui seront au cœur de nos préoccupations, on peut définir l'idéologie comme une croyance fausse, un domaine d'illusions qui dissimule et la réalité du monde et notre propre réalité. Faire une théorie de l'idéologie suppose alors que l'on dispose d'un savoir qui ne serait pas lui-même idéologique, un savoir qu'on dira « scientifique », un savoir ou un point de vue scientifique qui se situerait, pour ainsi dire « dehors », en surplomb, « hors de » et à l’abri de ce domaine ou de ce système illusoire de croyances. Est-ce possible ? Quelle serait la nature et le fondement de ce discours transcendant, science ou philosophie scientifique ? Affirmer qu'il est possible de parler des idéologies sans faire de son discours une forme idéologique, c'est, somme toute, reconnaître la possibilité d'un discours vrai qui dévoile un discours faux, baptisé pour l'occasion, d'idéologique. C'est ainsi que l'approche traditionnelle utilise le critère du vrai et du faux, de la vérité et de l'illusion pour déterminer le sens et l'efficacité de l’idéologie en général. C’est cette approche traditionnelle que nous mettrons en place et que nous critiquerons — à travers une approche des moments, parmi les plus importants, qui marquent l’usage et le développement du terme « idéologie ».

1.Prolegomene

Tentativa de a oferi câteva referinţe lămuritoare asupra conceptului de ideologie politică riscă, de altfel ca orice demers scolastic, să se cantoneze în zona unor clişee corecte, dar vai atât de neinteresante şi de puţin revelatoare în esenţa lor. Fiind depăşite aceste elementare preliminarii metodologice, pornim analiza noastră de la o observaţie pe cât de primitivă, pe atât de necesară. Luminarea conceptului de ideologie politică se petrece în epoca noastră sub ameninţările voalate dar prezente a ceea ce, în mod nediferenţiat este prins acum sub eticheta de postmodern. Nu îşi are locul aici o detaliere a conceptului de politică a postmodernismului. Totuşi, în afara oricăror contestări rămâne faptul că perspectivele (implicit şi cele politico-ideologice) au fost marcate de ceea ce Frederic Jameson numea „milenarism inversat”. (Adică tocmai acea situare teleologică în care premoniţiile asupra viitorului, catastrofale sau mântuitoare, au fost înlocuite de sensul şi ideea sfârşitului.) Deja cunoscute sunt teoretizările asupra „sfârşitului istoriei” (Francis Fukuyama , cf. Sfârşitul istoriei şi ultimul om, Guy Debord, cf. Societatea spectacolului, Alexandre Kojeve,) şi într-un anume context (cel specific postcomunismului) cele asupra pretinsului „sfârşit al ideologiilor” (Giovanni Sartori, cf. Teoria democraţiei reinterpretată). Există de asemenea o serie de „-isme” de nuanţă mai mult sau mai puţin apocaliptică: epocă post-industrială, (Daniel Bell, vorbeşte despre „postindustrialism”) epocă post-comunistă, ş.a. Ce ne împiedică atunci să prezumăm existenţa unei epoci post-ideologice? Dacă există o „condiţie post- istorică” (unde progresul tehnic se banalizează ca semnificaţie şi, conform lui Arnold Gehlen, devine rutină) de ce nu ar exista şi o epocă post-ideologică?

În contextul acestor chestionări consider că se poate debuta o discuţie contemporană asupra ideologiei în calitatea sa de concept politic. Ideologia există azi ca o expresie justificativă a instinctului natural de dominare al omului. Ea concretizează în termeni teoretici „voinţa de putere” de care vorbeşte Nietzsche. Fără a lua o formă teoretică cristalizată ideologiile au existat practic în toate societăţile, în măsura în care au oferit (sau au pretins că oferă) o faţă de legitimitate exercitării puterii. Teama de ideologie are rădăcini istorice: până nu demult o ideologie dominantă se impunea şi se concretiza pentru marea masă ca manual al pedepselor. O ideologie era în mod concret şi pentru cei mai mulţi oameni numai motivaţia aplicării unei corecţii. „Cealaltă linie de obiectivare a avut, dimpotrivă, consecinţe mult mai rapide şi mai hotărâtoare, în măsura în care era în chip mai direct legată de reorganizarea puterii punitive: codificare, definire a delictelor, fixare a pedepselor, reguli de procedură, definire a rolului magistraţilor. Şi, de asemenea pentru că se sprijinea pe discursul deja constituit al Ideologiilor. Într-adevăr acest discurs oferea, prin teoria intereselor, reprezentărilor şi semnelor, prin seriile şi genezele pe care le reconstituia, un fel de reţetar general de exercitare a puterii asupra oamenilor: „spiritul” ca suprafaţă de înscriere pentru putere, cu semiologia drept unealtă; supunerea corpurilor prin controlul asupra ideilor; analiza reprezentărilor ca principiu al unei politici a corpurilor mult mai eficace decât anatomia rituală a supliciilor. Gândirea Ideologiilor nu a fost numai o teorie privitoare la individ şi societate; ea s-a dezvoltat ca o tehnologie a puterilor subtile, eficiente şi economice, în opoziţie cu risipa somptuoasă a puterii suveranilor.” Pe scurt existenţa unei Ideologii se leagă de perenitatea raportului dintre un „adevăr oficial” şi putere. Ideologia este fundamentul teoretic al mecanismelor punitive care asigură disciplina şi stabilitatea socială.

Preview document

Termenul de Ideologie - Pagina 1
Termenul de Ideologie - Pagina 2
Termenul de Ideologie - Pagina 3
Termenul de Ideologie - Pagina 4
Termenul de Ideologie - Pagina 5
Termenul de Ideologie - Pagina 6
Termenul de Ideologie - Pagina 7
Termenul de Ideologie - Pagina 8
Termenul de Ideologie - Pagina 9
Termenul de Ideologie - Pagina 10
Termenul de Ideologie - Pagina 11
Termenul de Ideologie - Pagina 12
Termenul de Ideologie - Pagina 13
Termenul de Ideologie - Pagina 14
Termenul de Ideologie - Pagina 15
Termenul de Ideologie - Pagina 16
Termenul de Ideologie - Pagina 17
Termenul de Ideologie - Pagina 18
Termenul de Ideologie - Pagina 19
Termenul de Ideologie - Pagina 20
Termenul de Ideologie - Pagina 21
Termenul de Ideologie - Pagina 22
Termenul de Ideologie - Pagina 23
Termenul de Ideologie - Pagina 24
Termenul de Ideologie - Pagina 25
Termenul de Ideologie - Pagina 26
Termenul de Ideologie - Pagina 27
Termenul de Ideologie - Pagina 28
Termenul de Ideologie - Pagina 29
Termenul de Ideologie - Pagina 30
Termenul de Ideologie - Pagina 31
Termenul de Ideologie - Pagina 32
Termenul de Ideologie - Pagina 33
Termenul de Ideologie - Pagina 34
Termenul de Ideologie - Pagina 35
Termenul de Ideologie - Pagina 36
Termenul de Ideologie - Pagina 37
Termenul de Ideologie - Pagina 38
Termenul de Ideologie - Pagina 39
Termenul de Ideologie - Pagina 40
Termenul de Ideologie - Pagina 41
Termenul de Ideologie - Pagina 42
Termenul de Ideologie - Pagina 43
Termenul de Ideologie - Pagina 44
Termenul de Ideologie - Pagina 45

Conținut arhivă zip

  • Termenul de Ideologie.doc

Alții au mai descărcat și

Explozia Demografică

Termenul de explozie demografică s-a încetăţenit în statele europene în secolul al XIX-lea şi reprezintă un efect al procesului de tranziţie...

Politici Sociale

Tema 1 Politici sociale. Concept. Tipologii de politici sociale. Politica socială – concept. Politica socială este un concept care desemnează :...

Politicile UE

1. Intoducere.Rolul si dinamica politicilor comunitare Dupa semn.Trat.Paris 1951 si instituirea CECO-Comun.Eu-na a Carb.si Otel.intre 6st.eu-ne sa...

Relațiile RM-UE

Tema 1: Introducere. Stabilirea relaiilor RM-UE In RM exista 2 pozitii vizavi de integrarea europeana: -Integrarea ca dorinta – constientizarea...

Organizații internaționale

Sistemul Naţiunilor Unite Definiţie: totalitatea structurilor organizatorice şi funcţionale constituite cf. Cartei Naţiunilor Unite Compus din:...

Analiza Instituțională

Capitolul I STATUL. NOŢIUNE. APARIŢIE. ELEMENTE CONSTITUTIVE I. Delimitări conceptuale II. Apariţia statului III. Raportul stat-naţiune IV....

Ideologii Politice Contemporane

Capitolul I CONSTRUCŢIA DISCURSULUI IDEOLOGIC, DE LA MODERN LA POSTMODERN 1. Ce este ideologia 2. Panorama ideologiilor politice În acest...

Italia Interbelica

De la razboi la dictatura(1915-1925) La sfarsitul razboiului, bilantul pierderilor materiale si umane ale Italiei a fost apreciabil.La capitolul...

Te-ar putea interesa și

Crima Organizată

CAPITOLUL I CRIMA ORGANIZATĂ INTERNAŢIONALĂ I. CRIMA ORGANIZATĂ SAU ORGANIZAREA CRIMEI I.1. NOŢIUNILE DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ŞI ORGANIZAŢII...

Partidele Politice

INTRODUCERE În cadrul ştiinţelor politice, Politologia ocupă un loc important prin problematica pe care o abordează. Politologia reprezintă una...

Karl Max

Biografia lui Karl Marx Marx, Karl s-a născut la 5 mai 1818, în oraşul Trier (Prusia renană). Tatăl său era avocat, evreu, care a trecut în 1824...

Cultura de consum

Introducere Noile tehnologii şi obiectele ei, produse industrial şi asimilate rapid în cotidian, noile experienţe plastice, noile forme estetice,...

Terorism Internațional

ÎNTRODUCERE Creşterea populaţiei, procesele şi evenimentele globale, realizarea cărora nu poate fi controlat de omenire şi ameninţă existenţa...

Impactul Gandiri Economice si al Istoriei Acesteia

I. IMPACTUL GANDIRI ECONOMICE SI AL ISTORIEI ACESTEIA ASUPRA DINAMICII ECONOMICE LA SCARA NATIONALA SI MONDIALA Gandirea economica ocupa un loc...

Principiile doctrinei conservatoare - reflecții asupra revoluției din Franța

Lumea pe care o știm, cea în care trăim, are o istorie și o poveste de spus dacă noi vrem să o ascultăm. Omenirea, indivizii, credințele și...

Sfârșitul Ideologiilor

Introducere Omul occidental, afirmă Sartori , a devenit, de la o generaţie la alta, tot mai preocupat de aspectele economice ale existenţei....

Ai nevoie de altceva?