Analiza semiotică a comunicării - curs 5 - analiza sintactică a comunicării

Reamintim existenta sintaxei, semanticii si pragmaticii ca elemente componente ale analizei

comunicarii în cadrul stiintei semiologiei.

Semnele sunt organizate în sisteme. Vom numi sistem semiotic un sistem compus din expresii cu

semnificatie, adica din expresii ale semnelor. De aici nu decurge faptul ca orice expresie a unui sistem

semiotic are semnificatie si în acest fel este expresia unui semn.

Un sistem, pe lânga elementele care îl compun, are si o anumita structura compusa din relatiile dintre

elementele componente.

Astfel, sistemul semiotic cuprinde, pe lânga expresii carora le corespund obiecte sau semnificatii, si

expresii carora le corespund relatiile din interiorul unui sistem semiotic.

Analiza sintactica are scopul tocmai de a pune în evidenta aceste relatii dintre semne.

Pentru aceasta, ar trebui sa analizam un sistem semiotic în ansamblul sau, dar o asemenea

întreprindere este imposibila, datorita dimensiunilor unui asemenea sistem. De ex., limbajul în ansamblul

sau este un sistem semiotic.

x R = relatii

x e = elemente

x

Propozitiile presupun existenta unei relatii între semnele cu semnificatii.

Propozitia este o expresie ce presupune relatia între expresii a semnificatiei.

Analiza sintactica nu poate sa priveasca sistemul în ansamblul sau.

Analiza semnelor si a relatiilor dintre semne necesita o analiza a propozitiei, care reuneste toate

afirmatiile cu si despre semne.

Analiza sintactica, în propozitie, foloseste doua metode:

- metoda sintagmatica, ce pune în evidenta relatiile dintre subexpresiile ce alcatuiesc o

propozitie

- metoda paradigmatica, ce pune în evidenta relatiile dintre expresiile care, substituite între

ele, conserva calitatea de propozitie.

Propozitiile interogative sunt propozitii care au valoare de adevar.

Prin analiza ce foloseste metoda paradigmatica, expresiile sunt grupate în clase numite categorii

sintactice.

e1

e2

e3

R1

R2

Master: Mass-media si relatii publice. Tehnici de redactare

ANALIZA SEMIOTICA A COMUNICARII prof. Ionel Narita

15

De exemplu:

Eminescu – este – poet.

Rebreanu – este – poet.

Daca este poet.

Gruparea expresiilor în categorii care sunt substituite între ele conserva valoare de propozitie sunt

metoda sintagmatica.

În context, se disting trei tipuri de analiza:

a) analiza traditionala

b) analiza în constituenti imediati

c) analiza gramaticii generative

d) analiza categoriala

a) Analiza traditionala, din perspectiva sintagmatica, distinge partile de propozitie – subiect,

predicat, atribut si complement. Din perspectiva paradigmatica, aceasta distinge partile de vorbire –

substantivul, verbul, adverbul, adjectivul etc.

Aceasta analiza conduce la un rezultate de urmatorul tip:

Tata a citit scrisoarea.

Tata a citit

scrisoarea

A. Martinet critica aceasta metoda, considera ca trebuie sa mearga pâna la monem.

TATA => TAT + A

parinte sensul de determinare al functiei pe care o are cuvântul respectiv în propozitie

b) Analiza în constituenti imediati se bazeaza pe metoda segmentarii, care presupune ca orice

expresie care are înteles autonom poate fi analizata într-o subexpresie cu continut autonom, numita focar

si o alta subexpresie care determina sau se alatura focarului.