Conceptul de Creativitate

CURS 1 – CONCEPTUL DE CREATIVITATE

Componenta principala a creativitatii este imaginatia. Principalele ei insusiri sint: fluiditatea, plasticitatea, originalitatea.

Treptele creativitatii: creativ-expresiva, creativ-productiva, creativ-inventiva, creativ-inovatoare, creativ-emergenta.

Factorii creativitatii:

a. aptitudinile pentru creatie

Exsita anumite structuri cerebrale pe care nu le cunoastem si care formeaza imaginatia, acestea creind predispozitii de dif grade pt sinteza unor imagini noi sau a unor idei noi. Este nevoie de interventia mediului, a experientei, pt ca ele sa devina talent. Unii exagereaza rolul muncii in creatie. Edison spunea ca intr-un act creator este nevoie de 99% transpiratie si 1 % inspiratie.

b. experienta si cunostintele acumulate

Importanta nu este numai cantitatea, bogatia experientei ci si varietatea ei. Multe descoperiri intr-un domeniu au fost sugerate prin solutiile gasite in alta disciplina. Exista 2 feluri de experienta:

- directa: acumulata prin contactul direct cu fenomenul sau prin discutii personale cu specialisti

- indirecta: obt. prin lecturi sau audierea unor expuneri.

Factorii interni:

a. motivatia si vointa: cresterea dorintei si a interesului pt creatie, ca si a fortei de a birui obstacole, are evident un rol notabil in sustinerea activ. creatoare.

b. Inteligenta: rel dintre inteligenta si creativitate, este complexa. S-au facut unele experimente si s-a constatat ca printre subiectii cu note ridicate la inteligenta sint unii cu note slabe la creativitate si invers.

Societatea:

O mare importanta in dezv. spiritului creativ. In epoca Renasterii italiene, creativitatea era f ridicata. S-au creat scoli ilustre care au permis ridicarea picturii si sculpturii pe cele mai inalte culmi- toate acestea au dus la imbogatirea negsutorilor din acele vremuri.

In secolul nostru, interesul societatii s-a indreptat spre progresul tehnicii.

Gradul de dezv a stiintei, tehnicii si artei

Forta aburului era cunoscuta inca din antichitate . Existau jucarii ce se miscau datorita presiunii aburului.

Socrate l-a influentat pe Platon; Haydn pe Beethoven; chiar daca ulterior elevul se indeparteaza de modelele initiale, acestea au un rol deosebit in formarea tinerilor creatori .

Dezvoltarea creativitatii

Multa vreme, creativitatea a fost considerata apanajul exclusiv al unei minoritati restrinse. Astazi nu se mai face o separare neta intre omul obisnuit si creator; orice om normal poate realiza o mica inventie sau inovatie. Dovada este ca in multe tari nr inventatorilor cu brevet este f mare.

Blocajele creativitatii

a. blocaje culturale; conformismul

Dorinta oamenilor ca toti sa gindeasca la fel, sa se poarte la fel. Cei cu idei sau comportamente neobisnuite sint priviti cu suspiciune si chiar dezaprobati; acest fapt constituie o descurajare. Exista apoi o neincredere in fantezie si o pretuire exagerata a ratiunii logice. Acest tip de atitudine sceptica si-ar putea avea originea in existenta unor persoane cu imaginatia bogata, dar care nu isi fac obligatiile de serviciu, nu creeaza opere de valore, cel mult pot distra la o petrecere;

b. blocaje metodologice

Rezulta din procedee de gindire, cum e cazul rigiditatii algoritmilor anteriori. Sintem obisnuiti sa aplicam intr-o situatie cu un anume algoritm chiar daca uneori nu se potriveste si staruim in a-l aplica in loc sa incercam altceva.

Tot in aceasta categorie, Osborn, unul din promotorii cultivarii creativitatii sustine ca atunci cind ne gindim la solutionarea unei probleme complexe, sint momente in care ne vin in minte tot felul de idei; indata ce ne vine o idee, o discutam cu cineva- acest act blocheaza venirea altor idei si ne vom afla in impas.

Cind imaginatia este efervescenta, trebuie sa lasam ideile sa curga si doar le vom nota, urmind ca ulterior sa trecem la examinarea analitica a fiecareia- procedeul Brainstorming