Etica Profesională

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 5 fișiere: doc
Pagini : 69 în total
Cuvinte : 30144
Mărime: 260.04KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Viorica Lungu
Facultate Radioelectronica si Telecomunicatii, Anull II

Extras din document

Obiective de referinţă

Studiind acest modul, studentul va fi capabil:

- Să definesscă conceptul de cultură organizaţională

- Să analizeze modalităţile de manifestare a culturii organizaţională

- Să evidenţieze valenţele formative ale culturii organizaţionale

- Să analizeze funcţiile culturii organizaţionale

- Să proiecteze un model de dezvoltare a culturii organizaţionale

- Să compare diverse forme de cultură organizaţionale

- Să aprecieze rolul culturii organizaţionale ca fenomen specific al relaţiilor de piaţă

Unităţi de conţinut

Etica şi cultura organizaţională

Definirea conceptului de ,,cultura organizaţională.

Modalităţi de manifestare a culturii organizaţionale

Responsabilitatea socială ca responsabilităţi morale

Funcţiile culturii organizaţionale

Tipologia culturii organizaţionale

Modelul de dezvoltare a culturii organizaţionale.

Termeni – cheie: cultură, cultură organizaţională, simbol, statut, rol.

Definirea conceptului de ,,cultura organizaţională.

Cultura organizaţională este considerată a fi „forţa” invizibilă din spatele lucrurilor uşor observabile şi tangibile dintr-o firmă, este energia socială ce determină oamenii să acţioneze. Putem compara cultura organizaţională a unei firme cu personalitatea unui individ, ce întruneşte o serie de aspecte vizibile şi mai puţin vizibile, dar care furnizează viziunea, sensul, direcţia şi energia necesare pentru evoluţie.

Intr-o firmă, cultura organizaţională ne ajută să inţelegem diferenţele ce apar între ceea ce este declarat în mod formal, official de către mangeri şi ceea ce se întamplă efectiv în cadrul acesteia. Prin intermediul culturii organizaţionale diferitele reguli, proceduri, afirmaţii, declaraţii sau decizii sunt interpretate şi, într-o anumită măsură, chiar aplicate. Mai mult, dincolo de elementele cu caracter formal ce încearcă să stabilească în mod centralizat o anumită atitudine şi comportament pentru membrii organizaţiei, cultura organizaţională crează şi dezvoltă ea însăşi anumite modele comportamentale care pot fi sau nu în consonanţă cu versiunile oficiale. De cele mai multe ori, o mare parte dintre elementele ce formează cultura organizaţională sunt intangibile, nescrise, dar cu o putere de influenţare deosebit de mare.

Cultura unui popor constă în modul distinctiv al comportamentului acestuia şi înţelegerea valorilor, credinţelor şi normelor asumate de membrii societăţii. În cadrul Conferinţei Mondiale asupra Politicilor Culturale organizate de UNESCO în august 1982, se propune o definiţie a culturii vazută ca ,,un ansamblu de trăsaturi distincte, spirituale şi materiale, intelectuale şi afective, care caracterizează o societate sau un grup social. Ea înglobează, pe lîngă arte şi litere, moduri de viaţă, drepturile fundamentale ale omului, sistemele de valori, tradiţiile şi credinţele" (Declaration de Mexico, 1983, p. 200).

Termenul de organizaţie poate avea doua înţelesuri: pe de o parte, obiect social, iar pe de altă parte, proces social "aflat în miezul actiunii umane" (Friedberg, Erhard, 1992, p. 397). Organizatia ca obiect social se referă la tot ce înseamnă administraţii publice, întreprinderi industriale, comerciale şi de servicii, partide politice, asociaţii de orice tip şi instituţii şcolare. Astfel, organizaţia ar putea fi definită sintetic ca un grup uman de tip formal (cu o structură formalizată) care îşi desfăşoară activitatea pentru îndeplinirea unor scopuri precise, între membrii grupului stabilindu-se relaţii ierarhice prevăzute prin legi, regulamenle sau norme specifice.

In sens larg, organizatia poate fi interpretată ca o expresie a culturii. Din acest punct de vedere, cultura organizaţională consta în ansamblul valorilor, credinţelor, aspiraţiilor, aşteptărilor şi comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizaţie, care predomind în cadrul sau şi-i condiţionează direct, şi indirect functionalitatea şi performanţele (Nicolescu, Ovidiu, 1999, p. 402)

Cultura organizatională este un sistem unitar de gandire al membrilor unui grup care îi diferentiaza de alte grupuri (Hofstede 1991). Cultura organizationala este definită prin modele de valori şi credinţe împărtăşite, care produc, în timp, norme comportamentale adoptate în soluţionarea problemelor organizaliei. (Hofstede 1991)

Termenul „cultură” provine din antropologie. El a fost utilizat pentru a reprezenta într-un, sens foarte larg, elementele fizice şi spirituale pe care o anumită colectivitate umană le-a transmis de la o generaţie la alta.

In „American Heritage Dictionary” cultura este definită ca fiind „totalitatea credinţelor, valorilor, comportamentelor, instituţiilor şi alte rezultate ale gandirii şi muncii umane, ce sunt transmise social in cadrul unei colectivităţi”.

Ovidiu Nicolescu consideră că, „cultura organizaţională rezidă în ansamblul valorilor, credinţelor, aspiraţiilor, aşteptărilor şi comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizaţie, care predomină în cadrul său şi care îi condiţionează direct şi indirect funcţionalitatea şi performanţele”.

Cultura organizaţională reprezintă totalitatea valorilor, simbolurilor, ritualurilor, ceremoniilor, miturilor, atitudinilor şi comportamentelor ce sunt dominante într-o organizaţie, sunt transmise generaţiilor următoare ca fiind modul normal de a gandi, simţi şi acţiona

şi care au o influenţă determinantă asupra rezultatelor şi evoluţiei acesteia.

In existenţa atator definiţii, se observă că există o serie de trăsături comune:

- toate definiţiile au în vedere un set de înţelesuri şi valori ce aparţin indivizilor din organizaţie;

- elementele culturii organizaţionale au nevoie de o perioadă mare de timp pentru a se forma;

- inţelesurile şi valorile ce constituie baza culturii organizaţionale sunt o sinteză a celor

individuale şi a celor naţionale, apărand la intersecţia celor două mari categorii de elemente;

- valorile sunt reflectate în simboluri, atitudini şi diferite structuri, formale sau informale;

- cultura organizaţională se constituie într-un cadru de referinţă pentru membrii organizaţiei;

- formele de manifestare ale culturii organizaţionale influenţează evoluţia şi performanţele organizaţiei.

Cultura organizationala este un model de asumptii comune pe care grupul le-a învăţat odată cu soluţionarea problemelor, care s-au dovedit funcţionale şi au fost considerate valide Într-o masura suficientă pentru a fi transmise noilor membri ca fiind modul corect de a percepe şi aborda probleme similare aparute ulterior. (Schein 1996) Pentru a fi percepută în toată complexitatea sa, culturii organizaţionale i se atribuie mai multe trăsături:

- determinarea holistică, care se refera la un tot mai complex decît suma păirţilor componente;

- determinarea istorică, aspect care reflectă evoluţia în timp a organizaţiei;

- conectarea la elemente de natură antropologică (simboluri, rituri etc);

- modificarea acesteia este dificilă deoarece este implicat factorul uman.

Cu alte cuvinte, cultura organizaţională nu trebuie înteleasă ca un dat obiectiv sau stabil.

Preview document

Etica Profesională - Pagina 1
Etica Profesională - Pagina 2
Etica Profesională - Pagina 3
Etica Profesională - Pagina 4
Etica Profesională - Pagina 5
Etica Profesională - Pagina 6
Etica Profesională - Pagina 7
Etica Profesională - Pagina 8
Etica Profesională - Pagina 9
Etica Profesională - Pagina 10
Etica Profesională - Pagina 11
Etica Profesională - Pagina 12
Etica Profesională - Pagina 13
Etica Profesională - Pagina 14
Etica Profesională - Pagina 15
Etica Profesională - Pagina 16
Etica Profesională - Pagina 17
Etica Profesională - Pagina 18
Etica Profesională - Pagina 19
Etica Profesională - Pagina 20
Etica Profesională - Pagina 21
Etica Profesională - Pagina 22
Etica Profesională - Pagina 23
Etica Profesională - Pagina 24
Etica Profesională - Pagina 25
Etica Profesională - Pagina 26
Etica Profesională - Pagina 27
Etica Profesională - Pagina 28
Etica Profesională - Pagina 29
Etica Profesională - Pagina 30
Etica Profesională - Pagina 31
Etica Profesională - Pagina 32
Etica Profesională - Pagina 33
Etica Profesională - Pagina 34
Etica Profesională - Pagina 35
Etica Profesională - Pagina 36
Etica Profesională - Pagina 37
Etica Profesională - Pagina 38
Etica Profesională - Pagina 39
Etica Profesională - Pagina 40
Etica Profesională - Pagina 41
Etica Profesională - Pagina 42
Etica Profesională - Pagina 43
Etica Profesională - Pagina 44
Etica Profesională - Pagina 45
Etica Profesională - Pagina 46
Etica Profesională - Pagina 47
Etica Profesională - Pagina 48
Etica Profesională - Pagina 49
Etica Profesională - Pagina 50
Etica Profesională - Pagina 51
Etica Profesională - Pagina 52
Etica Profesională - Pagina 53
Etica Profesională - Pagina 54
Etica Profesională - Pagina 55
Etica Profesională - Pagina 56
Etica Profesională - Pagina 57
Etica Profesională - Pagina 58
Etica Profesională - Pagina 59
Etica Profesională - Pagina 60
Etica Profesională - Pagina 61
Etica Profesională - Pagina 62
Etica Profesională - Pagina 63
Etica Profesională - Pagina 64
Etica Profesională - Pagina 65
Etica Profesională - Pagina 66
Etica Profesională - Pagina 67
Etica Profesională - Pagina 68
Etica Profesională - Pagina 69

Conținut arhivă zip

  • Etica Profesionala
    • Colectiv.doc
    • Competenta etico - gnosiologica.doc
    • Etica comunicarii.doc
    • Etica in solutionarea conflictelor.doc
    • Etica si cultura organizationala.doc

Alții au mai descărcat și

Conceptul de Creativitate

CURS 1 – CONCEPTUL DE CREATIVITATE Componenta principala a creativitatii este imaginatia. Principalele ei insusiri sint: fluiditatea,...

Principii ale Scriiturii Creative - Functia Poetica

Functia estetica, sursa principala a creativitatii În viziunea lui Jan Mukarovsky, un stralucit reprezentant al Scolii structuraliste de la Praga,...

Principii ale Scriiturii Ceative - Poetica Pamfletului

POETICA PAMFLETULUI Ca si reportajul, pamfletul se situeaza la granita dintre literatura si jurnalism. Etimologia termenului este incerta, ea...

Teoria Informației

TEORIA INFORMATIEI Note de curs 1. Ipostazele contemporane de baza ale teoriei informatiei - teoria informatiei în sens larg:  definitie:...

Teoria Informatiei - Informatia ca Notiune Fizica

3. Informatia ca notiune fizica (traducere si adaptare dupa Jérôme Segal, Le Zéro et le Un. Histoire de la notion scientifique d'information au...

Teoria Informatiei - Informatia Statistica

4. Informatia statistica (traducere si adaptare dupa Jérôme Segal, Le Zéro et le Un. Histoire de la notion scientifique d'information au 20°...

Teoria Informatiei - Informatia ca Notiune in Telecomunicatii

5. Informatia ca notiune în telecomunicatii (traducere si adaptare dupa Jérôme Segal, Le Zéro et le Un. Histoire de la notion scientifique...

Suport de Curs - Semiotica

Cursul de Introducere în semiotică se adresează studenţilor de la specializarea Jurnalistică anul I-îi. Această disciplină este obligatorie şi...

Ai nevoie de altceva?