Structuri Sociale ale Comunicării

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 12591
Mărime: 64.02KB (arhivat)
Publicat de: Catrina Trifan
Puncte necesare: 0
Cursul de Structuri sociale ale comunicării se adresează studenţilor de la specializările: Jurnalistică anii III şi IV, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene anii III şi IV şi Ştiinţe Politice anul III. Această disciplină este obligatorie şi complementară şi se predă pe parcursul unui semestru. Conţinutul tematic al cursului vizează o problematică bine structurată şi închegată, care să permită realizarea obiectivelor propuse. În acest sens, vor fi abordate patru teme generale, anume: 1. Societatea ca structură; 2. Opinia publică – secvenţă a fenomenalităţii sociale; 3. Relaţia public – opinie publică; 4. Mass-media şi opinia publică.

Extras din curs

I. SOCIETATEA CA STRUCTURĂ

I. 1. Conceptul de structură socială

- structură −> lat. struer = a construi.

- în ştiinţă, conceptul de structură = părţi componente ale unui obiect, fiinţe, concepţii

- Structura socială −> este un element al sistemului social

−> este un ansamblu al relaţiilor sociale şi înglobează totalitatea

raporturilor caracteristice diverselor forme de convieţuire socială

−> cuprinde relaţii sociale repetate şi stabile între componenţii unui

sistem social.

Structura socială este un subsistem

−> pe orizontală se situează: familia, satul, oraşul, naţiunea

−> pe verticală - grupuri clasiale, de stratificare, ocupaţionale; generaţii,

sexe, vârste, nivel de instrucţie şcolară.

=> structurile sociale = colective de indivizi care acţionează în anumite moduri

percepute ca o convieţuire,

- Structura socială = un ansamblu de interacţiuni umane şi sociale integrate într-un sistem, căruia îi oferă omogenitate şi continuitate şi-i determină identitatea şi stabilitatea

- orientează acţiunile sociale în am direcţii

- Problema structurii societăţii a trezit interesul sociologilor diferite şcoli, una dintre cele mai importante fiind structuralismul sociologic, care îşi are originea în lucrările lui G. Vico, A. Comte, K. Marx si E. Durkheim. Această direcţie va fi dezvoltată în secolul XX - lea de C. Levi-Strauss, T.Parsons, Jean Piaget, Anthony Giddens.

- T. Parsons

−> structura este calea de investigare a ordinii funcţionale a societăţii

−> sistemul social se distinge prin organizarea structurală şi funcţională a

societăţii

- C. Levi-Strauss

−> structura = un model construit din realitatea socială, din fapte reale

−> a urmărit surprinderea şi explicarea modului în elementele unor unităţi

sociale, reale sau ideale, şi modelele acestora se acceptă sau se exclud, pentru a

alcătui un sistem de relaţii numit civilizaţie sau cultură.

- A.Giddens

−> pune structurile sociale în relaţie cu acţiunea socială.

. −> relaţiile structurale care se structurează în timp şi spaţiu reprezintă o dualitate

structurală: proprietăţile structurale ale sistemelor sociale sunt în acelaşi

timp condiţii şi rezultate ale activităţilor realizate de agenţi care fac parte din

aceste sisteme

−> noţiunea de dualitate a sistemelor desemnează şi latura constrângătoare şi

dimensiunea competenţei (competenţa = tot ceea ce actorii cred sau cunosc într-un

mod tacit sau discursiv despre circumstanţele acţiunii lor şi despre

circumstanţele autorilor care le produc)

I. 2. Status social

- Statusul = poziţia ocupată de o persoană în societate

−> treapta pe care se află un individ într-o structură socială reflectă tipul de

apreciere asupra lui dată de către ceilalţi

- recunoaşterea poziţiei sociale a unui individ depinde:

- de personalitatea acestuia

de normele şi valorile sociale ale structurilor sociale

- T. Parsons a făcut diferenţa:

−> statusul atribuit = poziţia acordată de societate şi urmărirea dimensiunii

psihosociale (vârstă, sex, religie, rasă, mediu familial).

- din statusul atribuit de o societate derivă unicitatea poziţiei unui individ

într-o comunitate.

−> statusul dobândit = poziţia câştigată de o persoană prin învăţare, prin efort

- se obţine de individ în cadrul competiţiei cu toţi cei care aspiră la el, prin

examinarea opţiunilor pentru poziţia dorită a fi ocupată (student,

preşedinte, director, actor, profesor)

- statusurile atribuite sunt prescriptive şi caracterizează întreaga populaţie dintr-o

comunitate (de exemplu, bărbaţi sau femei, copii, tineri, adulţi sau bătrâni)

- statusurile dobândite fiinţează într-un număr stabilit de societate, în raport de

oportunităţile sale.

- un tip special de status este statusul fundamental, determinat de raporturile dintre oameni în anumite condiţii şi de ocupaţia acestora

- în virtutea acestui status ceilalţi aşteaptă de la noi un anumit comportament.

Ex: abilităţi şi acţiuni faţă de copii, însuşirea normelor de conduită, conformare

la regulile sociale, asumarea responsabilităţilor sociale, competenţă profesională

şi socială.

- una din căile de trecere a unui individ de la un status la alte statusuri o constituie vârsta

−> societatea reglementează comportamentul fiecărei vârste.

Ex: un om bătrân are un alt spaţiu social decât un ins tânăr

−> vârsta operează ca un criteriu distinctiv pentru anumite situaţii sociale

(primirea buletinului de identitate, exersarea unor drepturi, încadrarea în muncă,

ieşirea la pensie, căsătoria).

I. 3. Rolul social

- Rolul social = totalitatea aşteptărilor care definesc comportamentul oamenilor, exprimate în drepturi şi responsabilităţi (proprii sau improprii) pentru ocuparea unui status şi punerea în act a cerinţelor conţinute în status.

−> status = o poziţie ocupată de un individ

−> rolul = îndeplinirea unei atribuţii

- conceptul de rol a fost elaborat de R. Linton în 1936 (Study ofMan)

- Rolurile sociale: −> comportament social

−> un aspect perscriptiv al conduitei sociale

- cunoaşterea statusurilor şi rolurilor actorilor sociali reprezintă o condiţie fundamentală a integrării sociale

Preview document

Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 1
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 2
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 3
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 4
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 5
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 6
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 7
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 8
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 9
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 10
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 11
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 12
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 13
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 14
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 15
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 16
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 17
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 18
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 19
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 20
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 21
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 22
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 23
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 24
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 25
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 26
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 27
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 28
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 29
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 30
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 31
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 32
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 33
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 34
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 35
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 36
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 37
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 38
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 39
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 40
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 41
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 42
Structuri Sociale ale Comunicării - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Structuri Sociale ale Comunicarii.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii de Comunicare

Comunicarea- in sens larg poate fi definita drept procesul de transmisie de informatie, idei, opinie, fie de la un individ la altul, fie de la un...

Teoria Informației

TEORIA INFORMATIEI Note de curs 1. Ipostazele contemporane de baza ale teoriei informatiei - teoria informatiei în sens larg:  definitie:...

Suport de curs - semiotică

Cursul de Introducere în semiotică se adresează studenţilor de la specializarea Jurnalistică anul I-îi. Această disciplină este obligatorie şi...

Negocierea în afaceri

Complexitatea vietii social-economice si politice contemporane, diversitatea relatiilor si activitatilor de toate felurile pe care le deruleaza...

Sociologia educației - fișă de identitate

1.1 OBIECTUL SOCIOLOGIEI De obicei, oamenii au reprezentări, idei sau puncte de vedere cu privire la viaţa lor socială şi adesea se întâmplă ca...

Strategii didactice - delimitări metodologice

1.1. Problema strategiilor didactice în literatura de specialitate Literatura de specialitate evidenţiază diferite abordări ale strategiilor...

Introducere în Relații Publice

1. CONTINUTUL RELATIILOR PUBLICE Continutul relatiilor publice scoate în evidenta sensul si valoarea sociala a acestora. În acest mod, relatiile...

Teoria Comunicării

Obiective Orientarea în universul comunicarii, întelegerea mecanismelor procesului de comunicare, familiarizarea cu principalele directii de...

Te-ar putea interesa și

Comunicare

Introducere Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile de gândire cărora le aparţin sau de orientările în care se înscriu,...

Comunicarea cu societatea civilă

ARGUMENT ,,Pentru a da o existenţă publică unei activităţi, unei idei sau unui produs, nu este suficient doar ca aceste elemente să existe,...

Reflectarea fenomenului de violență în presa scrisă - iunie 2003

INTRODUCERE Violenta si agresivitatea reprezinta fenomene sociale complexe, ale caror modalitati de manifestare, consecinte sociale si moduri de...

Marketingul serviciilor - universități și facultăți

INTRODUCERE Ce este marketingul Cercetare a pieţei, în raport cu produsul ce se doreşte a fi vândut, observarea atitudinii consumatorilor faţă de...

Imaginea Războiului din Irak în Opinia Publică din România

INTRODUCERE Războiul a fost - şi va rămâne probabil – unul din fenomenele sociale cele mai complexe. În pofida adevărului atestat în atâtea...

Comunicare

Cap.I Introducere în teoria comunicării Conceptul de comunicare. Comunicarea în perspectivă filozofică. Cutuma didactică cere ca iniţierea...

Comunicarea

INTRODUCERE Actualitatea cercetării. La universitate uneori auzim cutare student care nu studiază, deoarece nu-i place profesorul respectiv sau...

Comunicarea Politică între Tradiție și Actualitate

Introducere Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile de gândire cărora le aparţin sau de orientările în care se înscriu,...

Ai nevoie de altceva?