Tehnici de lucru specializate (Radio)

Cursul Nr.1: Radio-ul - o scurta istorie

Radio-ul este un aparat ce foloseste radiatia (adica transmisia fara fir) semnalelor electro-magnetice prin atmosfera sau prin spatiu. Informatia, precum sunetul, este purtata prin schimbarea sistematica a unor proprietati a undelor radio cum sunt: aplitudinea, frecventa, faza si latimea pulsului. Cand undele radio lovesc un conductor electric, campurile oscilante induc un curent alternative in conductor. Astfel, informatia din unde poate fi extrasa si transformata inapoi in forma originala, adica in sunete.

Un sistem de comunicatie radio trimite intotdeauna semnale radio. Echipamentul radio implicat in sistemele de comunicatii include intotdeauna un transmitator si un receptor, fiecare avand o antena si un echipament adecvat, care au un microfon la transmitator si un difuzor la receptor.

Heinrich Rudolf Hertz a reusit sa transmita si sa receptioneze primele unde radio pe baza teoriei electro-magnetismului (Maxwell) , intre anii 1885 - 1888. Hertz a construit un oscilator cu putere de transmitere a undelor radio, detectandu-le cu un arc metalic, pe care astazi o numim “antenna Hertz” sau “antena dipol”. Cand arcul se afla in interiorul campului electro-magnetic al oscilatorului, se produceau scantei, lucru care demonstra ca undele electro-magnetice au capacitatea nu doar de a fi transmise in spatiu, ci si de a fi detectate.

Cercetarile lui Hertz l-au ajutat pe Guglielmo Marconi, care a fructificat potentialul utilizarii acestor unde pentru a transmite mesaje cu ajutorul unui nou aparat numit telegraf. In 1886, Marconi, a realizat primele emisii radio sub forma unor mesaje codate. In 1889 el a deschis prima fabrica ce producea aparate de telegraf, fara fir, stabilind totodata o legatura intre Franta si Marea Britanie.

Cu 4 ani inainte ca Marconi sa inventeze radio-ul, Nikola Tesla inventase modelul teoretic al radio-ului, construind diferite aparate care produceau intre 15000 - 18000 de cicluri electro-magnetice pe secunda. Energia de transmisie si de radiatie a frecventelor radio a fost expusa de catre Tesla intr-un raport prezentat Institutiei de Energie Electrica din Londra, raport in care Tesla sugereaza ca ar putea fi transmise mesaje fara fire.

La inceputul secolului XX sistemele radio transmiteau mesaje doar in codul Morse, urmand ca vocea umana sa fie transmisa folosind metoda AM (amplitude modulation), urmand ca dupa AM sa se treaca la FM (frequency modulation). Codul Morse este o metoda de transmitere a informatiei, folosind secvente standartizate de semne sau pulsatii scurte si lungi, adica puncte si linii folosite pentru litere si cifre. Alfabetul Morse este creat in 1830 de catre Samuel Morse, si a fost folosit la transmiterea informatiei cu ajutorul telegrafului electric.

La inceput Morse a planificat sa transmita doar cifre si folosea un dictionar pentru a cauta fiecare cuvant in functie de numarul transmit. Ulterior asistentul lui pe numele lui Alfred Vailin a inclus literesi caractere speciale si a determinat frecventa de utilizare a literelor in limba engleza: semnele scurte se numeau “puncte” si cele lungi “linii”. In telegraful original al lui Morse, armatura receptor facea un zgomot de tip click, deoarece se misca pentru a marca banda de hartie atasata telegrafului. Operatorii si-au dat seama ulterior ca ar putea traduce click-urile direct in puncte si linii, si le-ar putea scrie de mana. Cand codul Morse a fost adaptat pentru comunicarea radio, punctele si liniile erau transmise ca pulsuri scurte si lungi, astfel pentru a reproduce sunetele scoase de un receptor Morse, operatorii au vocalizat punctul ca “dit” si linia ca “dah”. Punctele care nu se aflau la finalul unei secvente au devenit “di”. De exemplu, litera “C” era vocalizata astfel “dah-di-dah-dit”. Exista un alfabet Morse international care este compus din 6 elemente diferite:

1. Semnul scurt denumit “punct” sau “dit”

2. Semnul lung denumit “linie” sau “dah” ( -- )

3. Un spatiu liber intre semne egal ca lungime cu cea a unui punct

4. Spatiu scurt intre litere egal ca lungime cu o linie

5. Spatiu mediu intre cuvinte egal ca lungime cu doua linii

6. Spatial lung intre propozitii egal ca lungime cu 3 linii

Primele incercari in dezvoltarea unui sistem de modulatie a amplitudinii pentru voce si muzica au fost demonstrate intre anii 1900 - 1906, neavand prea mare succes. Primul razboi mondial a accelerat dezvoltarea radio-ului, dar in scopuri militare. Amplificarea electronica a fost o imbunatatire extraordinara in trecerea de la o practica experimentala a cercetatorilor la un aparat de radio pentru acasa. Din 1920 a inceput emiterea radio comerciala, radio-ul devenind un mediu al maselor pentru stiri si divertisment. Al Doilea Razboi Mondial a accelerat din nou dezvoltarea radio-ului in comunicatii aeriene si terestre, in navigare radio si radar. In Romania in 1928 a fost lansat primul semnal in eter de catre fizicianul Dragomir Furmuzescu, pe data de 18 decembrie 1928 Radio difuziunea Romana transmitea prima emisie.

Radio-ul ramane in continuare unul dintre cele mai importante cai de informare si de divertisment a populatiei. Nenumarate posturi radio ofera ascultatorilor buletine informative, emisiuni de divertisment si evident multa muzica.