Afecțiuni ale Mucoasei Orale

La copil şi adolescent, afecţiunile dobândite ale mucoasei orale pot fi:

• boli infecţioase: - virale

- bacteriene

- micotice

• boli neinfecţioase: - afte recidivante

- limbă geografică

- leziuni traumatice

- granulomul piogen.

INFECŢIILE VIRALE

Bolile virale sunt determinate de:

1. Virusuri herpetice

a. v. herpes simplex tip I produce: - gingivostomatita herpetică primară

- herpesul secundar (recurent) cu

localizare labială sau orală

- panariţiul herpetic (la degete)

- ocazional, localizare genitală.

b. v. herpes simplex tip II produce herpes genital; ocazional boala poate avea localizare orală.

c. v. varicelo-zosterian produce varicela (primoinfecţie) şi zona zoster

(recurenţă)

d. v. Epstein-Barr produce: - mononucleoza infecţioasă

- leucoplazia păroasă.

e. citomegalovirusurile produc boli ale glandelor salivare.

2. Picornavirusuri

a. V. Coxsackie produc - boala mână-picior-gură

- herpangina.

b. rinovirusuri

3. Paramixovirusuri

a. V. rujeolei

b. V. urlian - produce oreion

c. V.parainfluenza - produce infecţii respiratorii

1. INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE

1.1 Infecţiile cu virus herpes simplex tipul I

Mod de transmitere: contact direct al persoanei infectate cu cea sănătoasă

Primoinfecţia devine evidentă sub forma unor manifestări clinice la un număr scăzut de indivizi. Forma subclinică o fac majoritatea indivizilor.

Semnele clinice apar după o perioadă de incubaţie de 6-14 zile cu erupţie specifică, vezicule ce se ulcerează. Apar pe ţesuturile orale şi periorale. După perioada de evoluţie, virusul se deplasează pe direcţia nervului V (trigemen) şi rămâne latent în ganglionul trigeminal Gasser.

In anumite situaţii virusul se reactivează, stimulat de expunerea la soare, frig, traumatisme, stări de stress. In aceste situaţii, particulele virale ajung la tegument sau mucoasa orală pe traiectul nervului V şi produc o erupţie veziculoasă ce se va ulcera ulterior. Manifestarea este strict locală, limitată ca întindere, fără simptome generale (primoinfecţia se însoţeşte de simptomatologie generală zgomotoasă) pentru că după primul contact cu virusul herpetic se dezvoltă mecanisme de apărare tisulare şi umorale.

Virusul herpex simplex I produce de regulă infectare de la talie spre extremitatea cefalică, iar tipul II produce infecţia de la talie în jos.

In perioada neonatală (prima lună de la naştere) nou-născutul poate face boala prin infectare in timpul naşterii daca mama are o infecţie vaginala cu HSV tip II.

Gingivostomatita primară herpetică

Apare de regulă la copilul sub vârsta de 5 ani, frecvenţa creşte de la vârsta de 6 luni şi atinge maximum la vârsta de 2-4 ani.

Incubaţia este de 6-7 zile, maximum 2 săpt.

Local, boala debuteaza brusc, fără semne prodromale, prin apariţia unor vezicule pe piele, rosul buzelor sau oriunde pe mucoasa orală (nu au o zonă de predilecţie). La nivelul cavităţii bucale, pacientul poate prezenta tumefacţie pe marginea gingivală şi gingia fixă, eritem, precum şi vezicule la orice nivel.

Veziculele sunt mici, cu conţinut lichidian gălbui sau alb, cu dimensiuni de 1-3 mm. Aceste vezicule se sparg după cîteva zile, lăsînd ulceraţii dureroase cu diametru de 1-3 mm acoperite de o membrană gri-albicioasă. Veziculele prezintă de jur împrejur un halou roşu, în rest mucoasa are aspect normal.

Semnele locale se asociază cu semne generale: febră, dureri articulare, cefalee, stare generală alterată, adenopatie cervicală/geniană, durere la ingerarea de alimente sau lichide cu conţinut acid.

La indivizii imunosupresaţi pot apărea ulceraţii trenante pe limbă.

Boala durează 1 săptămână - 10 zile (12-20 zile), in funcţie de virulenţă şi starea generală a pacientului.

Leziunile se vindecă fără să lase cicatrici ( leziunile sunt superficiale, intraepiteliale).

Virusul migrează apoi pe calea nervului V până în ganglionul trigeminal.