Anatomia aparatului dentomaxilar

Principalele elemente anatomice sunt reprezentate de:

- oasele maxilare

- ATM

- Muschii masticatori

- Dinţii şi parodonţiul

MAXILA

este un os pereche care formează etajul mijlociu şi inferior al feţei

clinic prezintă 3 zone distincte:

etajul superior (suprastructura sau zona orbitară) care face joncţiunea cu baza craniului, conţine celule etmoidale care amortizează presiunile transmise de dinţii anteriori

etajul mijlociu (mezostructura sau zona nazo-sinusală) care se dezvoltă cu respiraţia,

etajul inferior (infrastructura sau baza osoasă maxilară) unde se concentrează presiunile transmise de dinţi în cursul masticaţiei

Anatomic prezintă un corp şi 4 procese alveolare.Corpul prezintă câteva elemente anatomice importante:

bosa canină: proeminenţă determinată de vârful rădăcinilor dentare (rol deosebit de important în refacerea aspectului facial extern – şeile protezelor trebuie să urmărească acest aspect). În spatele ei deasupra rădăcinilor PM se află o scobitură fosa canină (reprezintă un reper chirurgical important de trepanare a sinusului maxilar), supero-median de fosă se află gaura infraorbitară (reper în anestezia nervilor dentari superiori şi anteriori).

Tuberozitatea maxilară cu rol în menţinerea şi stabilizare protezelor (pol inferior, distal, lateral) şi în realizarea anesteziei la nervii alveolari superiori şi posteriori, reperul anatomic pt anestezie fiind creasta zigomato+malară.

Procesele:

zigomatic se leagă de osul zigomatic

frontal participă la formarea foselor nazale

palatin formează planşeul cavităţilor nazale şi palatul dur

2 oase incisive

2 procese platine

2 lame orizontale ale proceselor palatine

suturi: incisivă, sutura palatină mediană (medio+sagitală), sutura palatină transversă

spina nazală anterioară, gaura incisivă (palatină anterioară – nervul nazopalatin), gaura palatină posterioară, spina nazală posterioară, torusul palatin

alveolar: orientat oblic supero-inferior şi medio-lateral astfel că joncţiunea cu corpul maxilarului este mai mică ca marginea liberă, se regăseşte această înclinare şi în inclinarea dinţilor maxilari, şi în rezorbţia centripetă a crestei. Este alcătuit din os spongios delimitat de 2 corticale una externă (mici orificii permite traversarea anestezicului) şi una internă (lamina dura se inseră ligamentele dentare)

prezintă cavităţi numite alveolele dentare separate prin septuri interdentare si interradiculare

pe versantul extern sunt proeminenţe denumite juga alveolaris