Ciocane de forjă

6.4. Ciocane de forja.

Problema combaterii vibratiilor la ciocanele de forja este complexa atat din punct de vedere teoretic, cat si practic.

Pentru a putea elabora solutii eficace de combatere a vibratiilor este necesar sa se studieze miscarile unei. serii intregi de corpuri cum sunt batiul ciocanului, berbecul si celelalte piese mobile, sabota (nicovala), fundatia sabotei si cea a batiului, separate sau unite, stratul elastic de sub sabota, elementele elastice de sub fundatie. Majoritatea aces-tor piese au miscari de translatie, dar unele pot suferi si rotatii. De asemenea, trebuie examinate efectele unor socuri repetate asupra unor materiale cu rigiditati diferite.

Motivele expuse au facut ca problema fundatiilor pentru ciocane sa nu fie studiata complet si exact. Facandu-se diverse aproximatii, s-au examinat unele aspecte ale problemei, din care proiectantul poate trage concluzii utile.

Miscarile intilnite la fundatiile ciocanelor provin in special din socurile rezultate in urma procesului tehnologic. Efectul socurilor se poate propaga la distante mari, mai ales atunci cand natura soluluii sau prezenta apei subterane sunt favorabile acestei propagari.

Vibratiile care rezulta in atelierele invecinate, in birouri, sau in cladirile de locuit pot fi daunatoare, de aceea se impune luarea unor masuri speciale la executarea fundatiei.

Problema dinamicii fundatiilor ciocanelor de forja. este prezentata pe

larg in figurile[1,4, 7, 13 si 14].

Cand cladirile si instalatiile inconjuratoare, pe o raza de circa 50 L, in m, (L este lucrul mecanic al unei lovituri sau efectul ciocanului in tfm), nu sunt sensibile la vibratii, respectiv cand pe o raza de 100L nu se afla sau nu se vor contrui locuinte, blocul de fundatie poate fi asezat direct pe sol [13]. Distantele indicate pot fi reduse in cazul unui teren cu amortizare puternica.

Dach insa instalatiile si cladirile invecinate sensibile la vibratii se afla pe o raza mai mica de limitele indicate, fundatia trebuie asezata pe o patura elastica (pluta, arcuri) si separata de sol de jur imprejur.

Fundatiile ciocanelor se executa, in general, dintr-un bloc masiv comun pentru sabota si batiu, cu masa mare si avind sub el arcuri calculate in functie de natura terenului si de sensibilitatea fata de transmiterea vibratiilor.

La calculul blocului de fundatie, trebuie evitat ca frecventa proprie a vibratiilor verticale ale acestuia, sa fie un multiplu intreg al numärului de batai ale ciocanului, iar diferenta sa fie cel putin de 30%. La ciocane rapide, avind peste 150 lovituri/min, frecventa proprie poate fi cu 50% peste numarul de lovituri pe minut al ciocanului, sau de preferat, cu cel putin 30% sub numarul de lovituri al ciocanului.

Patura elastica de sub sabota poate fi din lemn, pasla, pluta sau din arcuri de otel. Metoda de calcul a acestor elemente este data in lucrarile [13 si 14]. Pentru protectia contra apei ca si pentru posibilitatea inlocuirii ulterioare, stratul elastic si deci intreaga fundatie se asaza intr-o cuva de beton intre cutiile metalice cu arcuri si beton se pot aseza placi fonoizolante.

Pentru proiectarea fundatiei trebuie sa se cunoasca gabaritul si tipul ciocanului, greutatea nominala si greutatea reala a pieselor in cadere greu¬tatea sabotei, greutatea ciocanului fara sabota cu indicarea centrului de greutate, inaltimea maxima de cadere a berbecului, suprafata pistonului si presiunea aerului sau aburului in atmosfere, numarul de lovituri pe minut si indicatii asupra naturii terenului de fundatie.

La fundatiile rezemate pe arcuri, este necesar sa se prevada amortizoare, care sunt deosebit de utile pentru anularea rapida a vibratiior cauzate de socuri. Cu cit amortizarea este mai puternica, vibratiile libere se vor anula mai repede.