Cuprins
- INTRODUCERE ÎN NAVLOSIRE 5
- 1. PIATA MARITIMA MONDIALA 5
- 1.1. Piata constructiilor de nave 5
- 1.2. Piata navlurilor 5
- 1.2.1. Factorii de influenta ai pietei navlurilor 5
- 1.2.2. Navigatia de linie si navigatia în sistem tramp 6
- 1.2.3. Carausi comuni, carausi publici si carausi privati 9
- 1.2.4. Clasificarea contractelor de navlosire 9
- 1.3. Piata vânzarilor de nave pe piata second hand 10
- 1.4. Piata vânzarilor de nave ca fier vechi 10
- 2. ACTIVITATILE DE PIATA ALE ARMATORILOR 11
- 2.1. Surse de informatii 12
- 2.2. Negocierea unui contract de navlosire 13
- 2.2.1. Perioada de investigare a pietei 13
- 2.2.2. Perioada de negociere 14
- CONTRACTE DE NAVLOSIRE 17
- 1. NOTIUNE SI PARTI 17
- 2. FORMA SI CONTINUTUL CONTRACTELOR DE NAVLOSIRE 18
- 3. CLAUZE COMUNE TUTUROR CONTRACTELOR DE NAVLOSIRE 19
- 3.1. Preambulul 19
- 3.2. Partile contractante 19
- 3.2.1. Identificarea partilor contractante 19
- 3.2.2. Substituirea navlositorului sau armatorului 20
- 3.3. Nava 21
- 3.3.1. Descrierea navei 21
- 3.3.2. Limitele in care nava poate naviga 21
- 3.3.3. Buna stare de navigabilitate a navei 21
- 3.4. Clauze de razboi 22
- 3.5. Clauze privind variatiile costurilor si efectele lor asupra relatiilor contractuale 22
- 3.6. Clauze de arbitraj 23
- 3.7. Semnarea contractului de navlosire 23
- CONTRACTUL DE NAVLOSIRE PE VOIAJ (VOYAGE CHARTER PARTY) 25
- 1. NOTIUNI GENERALE 25
- 1.1. Definitie si forme standard 25
- 1.2. Termenii contractului de navlosire 26
- 1.2.1. Termeni subîntelesi 26
- 1.2.2. Clasificarea termenilor din contractele de navlosire 26
- 1.3. Terminarea contractului 27
- 1.4. Acceptarea repudierii 27
- 1.5. Descrierea navei 27
- 1.6. Pozitia navei la momentul încheierii contractului de navlosire 28
- 1.7. Port sau loc de încarcare 29
- 1.7.1. Identificarea si nominarea porturilor sau locurilor de încarcare 29
- 1.7.2. Obligatia navlositorului de a nomina un port 29
- 1.8. Marfa si descrierea marfii 30
- 1.8.1. Cantitatea de marfa 30
- Full and complete cargo capacity 30
- Clauze ce stabilesc cantitatea de marfa ce trebuie încarcata 31
- 1.8.2. Tipul de marfa 32
- 1.8.3. Marfuri periculoase 32
- 1.8.4. Încarcarea marfii pe punte 32
- Drepturile si responsabilitatile armatorilor si navlositorilor în cazul încarcarii marfurilor pe punte. 33
- 1.8.5. Obligatia navlositorului de a furniza marfa. 33
- Exceptii de la obligatia navlositorului de a furniza marfa înscrisa în contract 34
- 1.9. Devierea navei de la ruta normala de navigatie 34
- 1.10. Lay/Can 34
- 2. STALII 37
- 2.1. Notiune, clasificare si conditii 37
- 2.2. Staliile fixe 40
- 2.3. Staliile determinabile 41
- 2.4. Stalii nedefinite 42
- 2.5. Clauze speciale cu privire la contarea timpului de stalii 43
- 3. CONTRASTALII 49
- 3.1. Notiune 49
- 3.2. Despagubiri pentru retinere (damages for detention) 49
- 3.3. Responsabilitatea pentru plata contrastaliilor 50
- 3.4. Plata contrastaliilor 50
- 3.5. Influenta altor clauze ale contractului asupra staliilor si contrastaliilor existenta mai multor contracte de navlosire 50
- 4. DESPATCH 53
- 5. CALCULAREA STALIILOR, CONTRASTALIILOR SI DESPATCH-ULUI 55
- 6. NAVLUL 57
- 6.1. Notiune si forme 57
- 6.2. Momentul în care navlul este platibil si momentul în care navlul este câstigat 57
- 6.3. Plata navlului în avans 58
- 6.4. Back freight 59
- 6.5. Navlu lumpsum 59
- 6.6. Dreptul armatorului la navlu întreg 59
- 6.7. Navlu pentru marfuri avariate 59
- 6.8. Navlu pro-rata pentru lipsa marfa 60
- 6.9. Navlu pro-rata pentru livrarea marfurilor în alt port decât cel nominat 60
- 6.10. Cui se plateste navlul? 60
- 6.11. Navlul mort 60
- 6.12. Comisionul de brokeraj 61
- 6.13. Dreptul de sechestru asupra marfurilor 61
- 6.14. Cesser clause 62
- 6.15. Contrastaliile si cesser clause 62
- 7. CONOSAMENTUL 65
- 7.1. Scurt istoric 65
- 7.2. Introducere în Regulile de la Haga, Regulile Haga-Visby si Regulile de la Hamburg 65
- 7.3. Regulile de la Haga si Regulile Haga-Visby 66
- 7.3.1. Obligatiile principale ale carausului 66
- a) Sa se asigure ca nava este în buna stare de navigabilitate
Extras din curs
INTRODUCERE ÎN NAVLOSIRE
1. PIATA MARITIMA MONDIALA
În transportul maritim exista patru piete pe care majoritatea companiilor de navigatie actioneaza în calitate de vânzatori sau de cumparatori. Cele patru piete ale pietei maritime sunt urmatoarele:
- piata constructiilor de nave,
- piata navlurilor
- piata second hand a vânzarilor de nave
- piata vânzarilor de nave ca fier vechi
1.1. Piata constructiilor de nave
Particularitatea principala a pietei constructiilor de nave este aceea ca la momentul semnarii contractului, nava nu exista si ea trebuie construita. Acest lucru are urmatoarele consecinte:
- cumparatorul trebuie sa furnizeze santierului naval specificatia navei deoarece foarte putine santiere navale construiesc nave cu un design standard
- derularea contractului este o activitate complexa
- navele nu vor fi disponibile decât peste 2-3 ani
Activitatea de negociere a unui contract de constructie a unei nave este foarte complexa si de desfasoara de obicei direct între armator si santierul constructor. Metoda cea mai uzuala de selectare a santierului constructor este aceea a unei licitatii internationale, proces ce poate dura de la 6 luni la un an.
Dupa selectarea celei mai bune oferte se trece la negocierea contractului. Negocierea contractului se axeaza pe urmatoarele elemente:
- pretul navei
- specificatia navei
- termenii si conditiile contractuale
- schema de finantare oferita de catre santier
Ca pe orice piata libera si pe piata constructiilor de nave cumparatorul si constructorul vor încerca sa obtina conditii cât mai favorabile în functie de cererea si oferta de pe piata. Contractul de constructie a unei nave este de obicei întocmit pe baza unui contract standard. Contractele standard cele mai utilizate pe piata sunt AWES si SAJ.
1.2. Piata navlurilor
Piata navlurilor nu este o piata uniforma pe care tendinta de crestere sau de scadere a navlurilor este aceeasi în toate sectoarele pietei. Ea este constituita din mai multe subpiete ce nu sunt dependente una de alta si care pot evolua în mod diferit.
1.2.1. Factorii de influenta ai pietei navlurilor
Starea pietei la un moment dat este determinata de cererea si oferta de nave din anumite regiuni. La rândul lor cererea si oferta de nave sunt influentate de urmatorii factori:
a) factori de influenta ai cererii de servicii de transport maritim: economia mondiala, fluxul schimburilor comerciale pe mare, distanta medie de transport, costurile de transport, evenimentele politice
b) factori de influenta ai ofertei de servicii de transport maritim: flota comerciala mondiala, ritmul de înnoire al flotei comerciale, casarile si pierderile accidentale de nave, performantele în exploatare, cadrul operational
1.2.2. Navigatia de linie si navigatia în sistem tramp
În figura 1.1. se prezinta modul în care piata maritima este organizata. Din aceasta figura se poate observa ca, în practica maritima internationala, exista doua forme distincte de exploatare a navelor comerciale:
- navigatia în sistem tramp
- navigatia de linie
În general, marfurile în vrac fac obiectul navigatie tramp, iar marfurile generale fac obiectul navigatiei de linie însa cele doua forme nu trebuiesc privite în mod rigid deoarece pot exista situatii în care anumite nave de linie încarca si marfuri în vrac sau anumite nave tramp încarca si marfuri generale.
Fig. 1.1 Organizarea pietei maritime
În tabelul urmator se prezinta comparativ cele doua forme de exploatare ale navelor comerciale.
Navigatia de linie Navigatia in sistem tramp
1. Regularitatea serviciului
Navele utilizate pentru efectuarea acestui serviciu fac escale repetate în anumite porturi cu o frecventa dependenta de volumul de marfa pe care încarcatorii îl ofera. Navigatia de linie pune accentul în mod special pe sosiri si plecari regulate în/din porturile de escala si nu pe utilizarea unei singure nave. Încarcatorii sunt asigurati de catre armator sau operator ca o nava (nu conteaza numele ei) va sosi, va încarca si va pleca din port în anumite zi si va face escala în anumite porturi. Mentinerea regulata a unei rute constituie esenta acestui mod de transport. Un armator/operator se obliga sa prezinte la încarcare o nava si sa urmeze programul publicat chiar daca utilizeaza sau nu nava anterior nominata.
1. Regularitatea serviciului
Voiajele pe care le efectueaza navele tramp sunt dependente de porturile în care marfurile disponibile si de obicei acestea difera de la voiaj la voiaj. În mod normal voiajele nu se repeta, fiecare voiaj fiind planificat în mod individual în functie de cerintele navlositorilor si de rutele de navigatie ce trebuiesc urmate. În cazul anumitor marfuri precum carbunele sau petrolul armatorii pot agrea sa efectueze un numar de voiaje consecutive în aceleasi conditii contractuale, însa nu se poate vorbi de un serviciu de linie ci doar de satisfacerea cerintelor specifice ale unui anume navlositor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Exploatarea Comerciala a Navei - Navlosirea.doc