Manipulare mărfuri

2.2. Volumul de mărfuri şi indicatorii de volum

Volumul actual de mărfuri trebuie stabilit diferenţiat pe fiecare sorto–tipo–dimensiune de

marfă (materie primă, semifabricat sau produs finit), atât în situaţia actuală, cât şi pentru cea

mai mare producţie care se preconizează în viitorii cel puţin 5 ani.

În funcţie de felul produsului, volumul de mărfuri va fi exprimat în una din următoarele

unităţi de măsură [UM]: tone, bucăţi, metri liniari, metri pătraţi sau cubi etc.

Cantitatea medie de mărfuri sosite, manipulate sau expediate pe zi se determină cu

relaţia de forma:

- K este un coeficient de neuniformitate şi are valori diferite:

- pentru sosiri: 1,2...1,5;

- pentru expedieri: 1,1...1,2;

- la transport interfazic: 1;

- la restul manipulărilor şi transportului intern: 1,0...1,2.

- an Q este volumul anual de mărfuri, în UM/an;

- z n este numărul de zile lucrătoare în unitatea economică, pe an.

2.2.1. Analiza volumului materiilor prime şi al materialelor

În general, pentru unităţile economice la care sosirea mărfurilor se face aproximativ

ordonat, în urma unor planuri de aprovizionare dinainte stabilite, coeficientul de neuniformitate

K nu va depăşi valoarea 1,2.

Cu toate acestea, în multe cazuri, materiile prime şi materialele sosesc la intervale

neregulate. În general, în majoritatea unităţile economice de orice natură ar fi acestea, se

primesc o multitudine de sorturi de mărfuri, fapt care nu afectează media de frecvenţă a sosirii

zilnice, chiar dacă la o minoritate de sorturi se produc mari neuniformităţi. Este totuşi necesar a

se examina pe baze matematice neuniformitatea sosirilor şi a se prevedea utilaje, de

manipulare de uzuanţă multiplă, care să fie apte pentru diverse feluri de mărfuri şi activităţi. În

acest fel, dispar situaţiile în care unele mijloace nu sunt folosite eficient.

Este necesară şi pregătirea multiplă a operatorilor, astfel încât să nu se mai determine

numărul acestora strict pe categorii de mărfuri manipulate în diverse condiţii. În acest fel,

diversitatea tipurilor de materii prime manipulate manual, mecanizat, sau automatizat de un

operator poate să crească la un procent optim maxim.

2.2.2. Analiza volumului de semifabricate

Cercetarea problemelor pe care le ridică volumul de semifabricate este un aspect foarte

important ce apare la unităţile economice productive.

Apariţia unei zile de vârf, cu o cantitate de semifabricate mult mai mare decât în alte zile,

conduce la creşterea coeficientului de neuniformitate K şi deci a numărului de maşini, instalaţii

şi operatori necesari activităţii tehnologiei MDT. Astfel, între producţie şi sectorul tehnologic de

transporturi din unitatea economică trebuie să fie o concordanţă deplină. Este necesar, în

primul rând, ca activitatea productivă să se desfăşoare ritmic, fără rămâneri în urmă, deoarece

astfel de situaţii conduc la început la blocarea transportului interfazic şi apoi a manipulării,

depozitării şi a restului transportului intern.

Analizându-se corect programul de producţie actual şi viitor al unităţii economice, din

punctul de vedere al volumului semifabricatelor transportate interfazic, se pot prevedea orice

situaţii, cu excepţia celor ce ar apărea datorită unei producţii sau activităţi de TTI neeficient

organizate.

Maşini şi instalaţii pentru manipularea mărfurilor - CURS

24

2.2.3. Analiza volumului de produse finite

Micşorarea numărului de utilaje de manipulare şi a personalului necalificat, respectiv

reducerea cheltuielilor unităţii economice, se poate face prin scăderea valorii coeficientului K

până la 1. Situaţia este realizabilă printr-o eficientă organizare a activităţii de depozitare, prin

calculul stocurilor după norme şi prin planificarea operativă a unităţii economice la mijloacele de

transport de care are nevoie. Pentru îndeplinirea acestui ultim deziderat trebuie ca volumul

anual de mărfuri expediat din unitatea economică să fie analizat şi eşalonat pe trimestre şi luni

(pentru traficul naţional feroviar, auto sau combinat) şi pe trimestre (pentru traficul de export).

2.3. Relevarea obiectivelor sau a unităţii economice

Relevarea constă în reprezentarea la scară, pe un singur desen a unuia sau mai multor

obiective sau chiar a întregii unităţi economice în care se efectuează procese de manipulare,

depozitare şi transport intern.

Relevarea serveşte la determinarea exactă a distanţelor între punctele de lucru, la

stabilirea suprafeţelor şi volumelor depozitelor, la obţinerea formelor şi dimensiunilor drumurilor

de circulaţie, la amplasarea exactă a rampelor şi platformelor auto şi feroviare.

Reprezentarea pe desen foloseşte la identificarea unor noi posibilităţi de dezvoltare şi la

trasarea fluxului tehnologic optim de transport intern.

Relevarea oferă o oglindă grafică a tuturor activităţilor de mişcare, stocare şi formare a

unităţilor de încărcătură, precum şi o situaţie introductivă privitoare la problemele legate de

mărimea distanţelor de transport; întretăierile nejustificate de drumuri; situaţia distanţelor prea

mari şi a parcursurilor goale; utilizarea volumului de depozitare.