Navele ca mijloc de transport al mărfurilor

Evolutia , conditiile si caracteristicile specifice transportului maritim modern au determinat si sunt un factor hotarator in conceptia si evolutia constructiei si dotarii navelor maritime ca mijloace ale transportului naval de marfuri si de calatori.

Ordonanta Guvernului Romaniei nr.42 din 28 august 1997 privind Navigatia Civila , in articolul 8 da urmatoarea definitie navei comerciale:

“ Nava este mijlocul de navigatie utilizat pentru realizarea activitatii de transport si a altor servicii pe apa.Sunt nave in sensul prezentei ordonante navele maritime , fluviale si alte nave de navigatie interioara , inclusiv ambarcatiunile mici , precum si echipamennte plutitoare cum ar fi dragi , elevatoare , macarale plutitoare si alte asemenea , cu sau fara propulsie."

Caracteristicile esentiale ale transportului maritim de marfuri si de calatori impun navelor cel putin doua conditii , si anume:

a.conditii tehnico-constructive,si

b.conditii tehnico-ecnomice,de rentabilitate.

a.Realizarea conditiilor tehnico-constructive garanteaza , in principal , siguranta navei si implicit , a marfii si a echipajului.Impreuna cu alte conditii privind componenta echipajului si pregatirea sa profesionala , asigurarea combustibilului , pieselor de schimb si echipamentelor etc. ,conditiile tehnico-constructive asigura navei asa numita “buna stare de navigabilitate”, obligatie personala a armatorului si conditie implicita pentru nava inainte de incepere voiajului.Acest fapt a determinat reglementarea si normarea conditiilor tehnico-constructive si de dotare a navelor prin conventii si norme internationale si nationale , stabilite in principal de organismele specializate ONU si Registrele Navale.

b.Conditiile tehnico-economice de rentabilitate reprezinta ansamblul calitatilor constructive si caracteristicilor de exploatare din punctul de vedere al performantelor care trebuie sa asigure efiecienta si operativitatea fiecarei nave in parte si a societatii de transport maritim in ansamblu , conducand catre rentabilitatea activitatii.

Realizarea acestor conditii la nivelul navei se asigura in mod deosebit prin urmatoarele elemente:

- magaziile navei adecvate pentru marfa , amenajari si instalatii navale corespunzatoare si eficiente pentru stivuirea , protejarea si manipularea rapida a marfurilor , in raport cu tipul si destinatia navei;

- coeficient deadweight cat mai mare , printr-un raport convenabil intre capacitatea de incarcare a navei si deplasamentul sau la plina incarcare;

- viteza economica mare , care sa asigure navei posibilitatea efectuarii unui numar cat mai mare de calatorii intr-o perioada determinata de timp;

- consumuri si cheltuieli de exploatare zilnice cat mai mici , atat in stationare cat mai ales in mars, punand accent in special pe consumul cat mai redus de combustibil.

Relatia nava-port-marfa

Experienta a aratat ca exista o stransa interdependenta intre primele trei elemente de baza ale transportului maritim , respectiv navele , marfurile si porturile.

Realizarea armonioasa a relatiilor nava-marfa-port de operare , in conceptia si organizarea transportului maritim este cea mai sigura garantie a obtinerii celui de al patrulea element de baza, rentabilitatea.Ramanerea in urma sau defiecientele de functionare la una dintre cele trei verigi principale – nava , marfa , port – afecteaza irevocabil rentabilitatea transportului maritim , afectarea fiind creata in mod deosebit din cauza lipsei de operativitate , a intarzierii navelor sub operatiuni sau in reparatii.De aceea , o nava , oricat de moderna si de perfect echipata si de dotata ar fi , nu-si poate asigura rentabilitatea calculata decat numai in cazul incarcarii si transportului unor marfuri corespunzator ambalate , pregatite la timp si manipulate sigur si rapid, intr-un port care asigura conditii de adapost si de lucru permanente , sigure si eficiente.

Literatura de specialitate a subliniat in definitiile date navei caracterele specifice acesteia, printre cele mai importante si evocatoare fiind:

- nava este un bun mobil , de mare valoare.Ea are un caracter de extraneitate , internationala , frecventeaza porturi straine , contracteaza datorii.Este un obiect al dreptului de propietate.

- adeseori nava este comparata cu o persoana in viata.Nava are un nume, face parte dintr-o anumita categorie sociala – caci se face distinctie intre vasele de croaziera fata de cele destinate transportului de marfuri , de pescuit , militare etc.Nava are un domiciliu – portul de inmatriculare , are o nationalitate – pavilionul pe care-l arboreaza.Nava se naste, este botezata si trece in nefiinta ca si vietuitoarele lumii , fie in urma unui accident , fie prin stingerea lenta si normala datorita scurgerii timpului.

In perioada existentei sale , nava are un propietar si o nationalitate ; relatiile sale cu propietarul si cu autoritatile statului al carui pavilion il arboreaza fiind permanente si obligatorii.Totodata , nava incarca , transporta si descarca in diverse porturi marfuri care apartin unor persoane diferite , efectuiaza operatii de pilotaj , remorcaj , reparatii , aprovizionari diverse , ocazii pentru contacte si relatii mai mult sau mai putin importante , mai lungi sau mai scurte.De modul in care se deruleaza aceste relatii si contacte , de operativitatea serviciilor pe care le presupun depinde in mare masura realizarea scopului economic si comercial al transportului de marfuri , al voiajului si in ultima instanta, al investitiei facute in nava.

Relatiile navei cu toate persoanele juridice sau fizice cu care intra in contact se pot clasifica in relatii de subordonare, de cooperare si de productie, avand in vedere natura economica a acestora.

Din punct de vedere juridic, apar alte doua categorii de relatii, respectiv:

- relatii determinate si aparute sub incidenta contractului de transport si,

- relatii determinate si aparute sub incidenta normelor si conventiilor nationale si internationale

Luind in consideratie perioada de timp a existentei acestora,relatiile si contactele navei se pot clasifica in relatii permanente, care se mentin pe toata durata vietii navei respective , si relatii accidentale , respectiv relatii si contacte pentru o durata mai mare sau mai mica de timp

.Relatiile navei se incadreaza in triunghiul nava – marfa – port, iar persoanele concrete , fizice sau juridice care materializeaza aceste relatii sunt:

- armatorul si/sau propietarul navei;

- navlositorul;

- autoritatile portuare, respectiv capitania portului, vama , politia de frontiera,autoritatile sanitare etc;

- agentii economici , incepind cu agentii maritimi , societatile de remorcaj si de pilotaj , operatorii portuari , de expeditii , societatile de aprovizionare , de asigurare etc.

Pentru a usura si fluidiza expunerea asupra relatiilor navei si a caracterului acestora , le voi analiza plecand de la persoanele, autoritatile si agentii economici cu care nava intra in contact.