Transporturi - Cursuri

INDICATORII ACTIVITATII LOCOMOTIVELOR - continuare

Raportul dintre perioada de reutilizare si 24 h reprezinta coeficientul necesarului de mijloace de tractiune. Inversul acestui raport reflecta numarul de trenuri tractate de o locomotiva.

3. Viteza de deplasare rezulta din raportarea spatiului parcurs la timpul în care a fost parcurs spatiul respectiv.

Exista mai multe categorii de viteze:

- viteza de circulatie – rapiditatea cu care se poate deplasa un tren pe o portiune de linie, în functie de anumiti parametrii: profilul si starea liniei, tipul locomotivei, tonajul trenului, sistemul de frânare, structura parcului de vagoane, etc.;

- viteza tehnica – raportul dintre distanta parcursa si timpul de mers, fara a tine seama de opririle trenului în statiile intermediare, pe parcurs;

- viteza de sectie (comerciala) – se determina ca si viteza tehnica dar, spre deosebire de aceasta, în calculul respectiv se tine seama si de timpul aferent opririlor în statiile intermediare, pe parcurs;

- viteza de magistrala – se stabileste în cazul deplasarii trenului pe o linie magistrala si se tine seama de toate opririle pe magistrala respectiva;

- viteza constructiva – viteza maxima pe care o poate realiza o locomotiva circulând izolat pe sectie.

4. Parcursul mediu zilnic al locomotivei – numarul de kilometrii parcursi de fiecare locomotiva, în medie, în timpul unei zile.

5. Productivitatea sau randamentul locomotivei – indicator de calitate complex al folosirii locomotivei, care arata cantitatea, în tone brute km, care revine, în medie, pe o locomotiva din parcul activ, pe zi.

6. Coeficientul parcursului auxiliar – caracterizeaza raportul dintre parcursul locomotivelor aferent activitatilor auxiliare si parcursul productiv.

7. Coeficientul parcursului productiv – caracterizeaza gradul de utilizare al locomotivei pentru activitatile utile;

8. Tonajul mediu al trenului de marfa – indica tonele care revin, în medie, pe fiecare tren care circula pe o sectie de remorcare.

În transportul pe calea ferata, pentru trenurile de marfa se deosebesc:

- tonajul brut si

- tonajul net.

În procesul de folosire a mijloacelor de tractiune în conditii de eficienta, este necesara cresterea raportului dintre tonajul mediu net si tonajul mediu brut.

9. Totalitatea locomotivelor aflate în evidenta caii ferate formeaza parcul inventar de locomotive. Acesta poate fi:

- parc activ de locomotive – totalitatea locomotivelor pentru remorcarea trenurilor de marfuri si calatori si pentru efectuarea manevrelor;

- parc de exploatare – cuprinde locomotivele din parcul activ, la care se adauga locomotivele care se afla în reparatii, în atelierele depoului;

- parc utilizabil – cuprinde parcul de locomotive în exploatare, la care se adauga parcul de locomotive în rezerva;

- parc în rezerva – locomotivele reci, bune pentru remorcarea trenurilor, locomotivele închiriate la alte ministere si locomotivele detasate la alte depouri

PARCUL DE VAGOANE

Mijlocul de transport feroviar este vagonul.

Vagoanele, în functie de caracteristica transportului, pot fi:

- vagoane de calatori – vagoane de clasa I si II, vagoane de dormit clasa I si II, vagoane restaurant;

- vagoane de marfa – vagoane acoperite, dezgolite, vagoane platforma, vagoane cisterna;

- vagoane speciale – vagoane frigorifice, izoterme, vagoane pentru vietati.

Elementele principale care caracterizeaza vagoanele sunt:

- capacitatea de încarcare;

- greutatea proprie;

- viteza maxima cu care pot circula etc.

Totalitatea vagoanelor din evidenta caii ferate formeaza parcul inventar. Acesta se împarte în:

- parcul activ – totalitatea vagoanelor în stare de functionare aflate pe caile ferate;

- parcul inactiv - totalitatea vagoanelor care, din diverse motive, nu pot fi utilizate.