Cursuri Economia Turismului

Cap. 1 TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALA

1.1. Conceptele “turism” si “turist”

1.2. Turismul si dezvoltarea economico-sociala

REPERE ISTORICE

• Consemnarea termenului 1800

• Consacrarea ca activitate sec. 19 – exploatarea apelor termale in Europa

• 1883 – primul document oficial (hotel)

• 1896 – Freuler – “Contributii la o statistica a turismului”

• 1933 – Ogilvie – “The Tourist Movement, an Economic Study”

• 1940 – Hunziker – “Individual und Sozial Turisme Westereuropanische Raun” – Turismul = ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare.

Abordari recente

Dictionnaire touristique international (1969)

“calatoriile de agrement, ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea calatoriilor precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor.”

Mic dictionar enciclopedic (1978)

“ latura a sectorului tertiar in care activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement, recreere sau a deplasarilor de persoane la congrese si reuniuni.”

1937 – Consiliul Societatii natiunilor: turistul international=persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore intr-o alta tara decat cea de resedinta.

1950 – OMT – vizitator international

TURISTI = vizitatori temporari ce stau cel putin 24 de ore in tara vizitata si ale caror motive de calatorie pot fi: loisir, afaceri, familie, misiuni si reuniuni.

EXCURSIONISTI = vizitatori temporari ce calatoresc pentru propria placere si stau mai putin de 24 de ore in tara vizitata.

Alte concepte

- Calatorul in tranzit = orice persoana care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat cele turistice.

- Turistul intern = acea persoana care viziteaza un loc, altul decat acela unde isi are domiciliul obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta, pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o activitate remunerata, efectuand un sejur de cel putin 24 de ore.

PRINCIPALELE FORME ALE TURISMULUI

• Turism intern (domestic tourism) = rezidentii unei tari care calatoresc numai in interiorul acesteia.

• Turism receptor (inbound tourism) = non-rezidentii care calatoresc in tara data.

• Turism emitator (outbound tourism) = rezidentii unei tari care calatoresc in alte tari.

TURISTUL=orice persoana care se deplaseaza in afara resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

CRITERII

- Voiajul trebuie efectuat in afara resedintei obisnuite;

- Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive, peste acest prag, vizitatorul avand statut de rezident;

- Motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul decat exercitarea unei activitati remunerate.

MOTIVE DE CALATORIE

• Loisir, recreere si vacanta (odihna) – vizitarea oraselor, participarea la manifestari cultural-sportive, efectuarea cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, voiaje de nunta, etc.

• Vizite la rude si prieteni – vizitarea parintilor, concedii in familie, participarea la funeralii, etc.

• Afaceri si motive profesionale – reuniuni, conferinte, targuri, expozitii, cursuri de limbi straine, etc.

• Tratament medical – statiuni balneare, fitness, talasoterapie, kinetoterapie, cure si tratamente (slabire, infrumusetare).

• Religie/pelerinaje – evenimente religioase.

• Alte motive – personal insotitor de bord, tranzit, etc.

NEINCLUSI IN STATISTICA TURISMULUI

• Lucratori la frontiera

• Refugiati

• Membrii fortelor armate

• Reprezentanti consulari

• Diplomati

• Imigranti temporari si permanenti

•

TURISMUL SI DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA

„ Turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului inconjurator, pe nasterea si cultivarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii” G.Frenler

IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI

Creator şi utilizator de venit naţional – Din mijloacele financiare realizate prin acest consum, o parte revin factorilor generatori direcţi din industria turistică, ca venituri (sub formă de costuri şi beneficii), o altă parte intră în bugetul statului sub forma impozitelor şi taxelor, iar a treia parte este transmisă diverselor ramuri ale economiei pentru prestări anterioare

Stimulator al investitiilor

• investiţiile specifice societăţii industrializate determină dezvoltarea nu numai a activităţii de producţie, dar şi a celor de prestare de servicii, deci şi a turismului;

• investiţiile specifice turismului atrag după sine eforturi investiţionale atât în domeniul sectorului terţiar cât şi al societăţii, în general.

Odată ce un obiectiv turistic este dat în folosinţă, el exercită o influenţă pozitivă asupra zonei unde a fost localizat, prin veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv prin turism, prin consumul de bunuri şi servicii şi prin câştigurile salariale ale angajaţilor. La nivel mondial, investiţiile în turism stau la originea a 7% din totalul eforturilor investiţionale.