Economia Turismului

Terminologia specifică privind turismul

Turismul operează cu o serie de concepte, în concordanţă cu terminologia elaborată de Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.):

- Vizitatorul este o persoană care călătoreşte în afara mediului său obişnuit, pentru o perioadă mai mică de un an (sejurul este mai mic de 12 luni), iar scopul călătoriei este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate (sunt excluşi imigranţii, nomazii, pasagerii în tranzit şi refugiaţii). Vizitatorul poate fi: turist (sejurul său include cel puţin o înnoptare) sau excursionist (nu înnoptează).

- Turismul este activitatea economică ce reuneşte ansamblul bunurilor şi serviciilor oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obişnuit pe o perioadă mai mică de un an şi al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate în interiorul locului vizitat. Turismul se referă aşadar la vizitatori, în general, nu doar la turiştii propriu-zişi, conform accepţiunii O.M.T

- Itinerarul turistic reprezintă traseul pe care se desfăşoară o călătorie cu indicarea celor mai potrivite localităţi sau puncte de interes turistic, în relaţie cu motivaţia organizării acesteia. Acesta se prezintă într-un program care detaliază (pe zile şi ore) mijloacele de transport care vor fi utilizate, localităţile care vor fi vizitate şi toate serviciile care urmează a fi prestate călătorului (cazare, masă, agrement etc.), din momentul plecării până în momentul sosirii (sau al întoarcerii la destinaţie).

- Din punct de vedere al unei ţări, vizitatorii sunt de trei feluri: rezidenţii care vizitează propria lor ţară, rezidenţii care vizitează alte ţări, şi, respectiv, nerezidenţii care vizitează ţara respectivă. Ţinând cont de această grupare, turismul, din punct de vedere al unui stat, poate fi cuantificat numeric prin:

- turism intern compus din rezidenţii care vizitează propria lor ţară şi nerezidenţii care vizitează ţara respectivă;

- turism naţional compus din rezidenţii care vizitează propria lor ţară şi rezidenţii care vizitează alte ţări;

- turism emiţător compus din rezidenţii care vizitează alte ţări;

- turism receptor compus din nerezidenţii care vizitează ţara respectivă;

- turism internaţional compus din rezidenţii care vizitează alte ţări şi nerezidenţii care vizitează ţara respectivă.

Agenţii economici din turism

Agenţii economici din turism sunt persoane juridice sau persoane fizice care prestează servicii specifice acestei activităţi: hoteliere, servirea mesei, transport, agrement, divertisment, tratament balnear, precum şi alte servicii turistice similare sau complementare.

În funcţie de natura activităţii desfăşurate, agenţii economici din turism se împart în două categorii distincte:

1. Direct prestatori

- Prestatori de servicii în totalitate turistice:

o structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare;

o structurile de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică situate fie în incinta structurilor de primire cu funcţiuni, fie în staţiuni turistice, sau administrate de societăţi comerciale de turism indiferent de amplasament:

o structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement;

o prestatori de servicii de transport turistic;

o prestatori cu funcţiuni de tratament balnear;

o prestatori de servicii complementare destinate turiştilor sau agenţiilor de turism (asigurări, vize, rezervări-închirieri, servicii financiar-bancare etc.).

- Prestatori de servicii parţial turistice destinate în general localnicilor însă deschise şi turiştilor (transport urban, telecomunicaţii, servicii financiar-bancare, furnizori de gaze, electricitate, magazine, cinematografe etc.).

2. Intermediari

- Agenţii de turism tour-operatoare – au ca obiect de activitate organizarea de aranjamente (pachete) turistice şi vânzarea acestora sau a componentelor acestora.

- Agenţii de turism detailiste – au ca obiect de activitate doar vânzarea pachetelor de servicii realizate de tour-operatori sau componente ale acestora.

Industria ospitalităţii

Industria ospitalităţii reprezintă ansamblul activităţilor ce furnizează servicii de cazare şi servicii de alimentaţie, care sunt consumate în afara locuinţei individuale sau familiale, plus activităţile de sprijin ale acestora (organizare, transport şi asigurări). Industria ospitalităţii nu se adresează numai vizitatorilor, ci şi localnicilor care pot beneficia în propria lor localitate de astfel de servicii.