Etică și Comunicare Interculturală

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 2142
Mărime: 354.52KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Etica și spațiul (Ianoș I. et al, 2010)

• Spaţiul a devenit o dimensiune fundamentală a vieţii, îmbrăcând forme distincte

(Amedeo şi alţii, 2009).

• În dezvoltarea contemporană, viziunea privind spaţiul s-a schimbat fundamental,

acesta transformându-se dintr-un veritabil container, în care societatea plasa diversele

sale obiecte, într-o variabilă centrală în sistemul de relaţii teritoriale (Ianoș şi Heller,

2006).

• Dezvoltarea diferențiată a spațiului este rezultatul dezvoltării istorice a comunităților

care prin capacitatea lor creativă au participat la această diferențiere.

• Incoerenţa legislaţiei actuale privind reglementarea intervenţiilor în spaţiu şi percepţia

diferită a democraţiei economice şi a existenţei explică numeroasele abateri de la o

etică decentă vis-à-vis de spaţiu (despăduririle sălbatice, schimbarea abuzivă a

modului de utilizare a terenurilor, amplasarea neraţională a unor întreprinderi

economice, haosul în extinderea urbană etc.).

• Etica spațiului este concepută ca un set de reglementări și norme morale care

constituie baza unui comportament adecvat vis-a-vis de acesta.

• Conceptul de etica spaţiului este un set de reguli generale, de natură morală şi

profesională.

• Respectul comunităţilor umane faţă de spaţiu şi resursele acestuia a evoluat în timp.

• Dacă în societăţile tradiţionale era dominantă percepţia că viaţa oamenilor este

restricţionată de forţe incontrolabile (Hagen, 1962), în societăţile moderne schimbările

au fost tot generate mai mult de motivaţia individuală.

• Aceasta era exprimată prin trei nevoi (McClelland, 1961):

a) pentru realizare profesională;

b) pentru putere;

c) pentru integrarea în colectivităţi.

• Legăturile dintre aceste nevoi şi spaţiu sunt evidente, în afara conotaţiilor lor sociale şi

psihologice. Nu pot fi satisfăcute aceste motivaţii individuale, integrate parţial în

motivaţii colective, fără modelarea spaţiului în care trăiesc şi din care îşi procură

resursele existenţei (Moles, 1972).

• Având în spate astfel de motivaţii şi acţiuni, societăţile actuale au încurajat mobilitatea

favorizată atât de progresele tehnologice, cât şi de noile trăsături al indivizilor,

caracterizaţi în mare parte prin raţionalitate, gândire ştiinţifică, urbanitate, cunoaştere

abstractă etc. (Inkeles şi Smith, 1974).

• Aceste puncte de vedere care sunt fundamental legate de performanţele individului în

materie de acţiune şi integrare în spaţiu au fost urmate de întrebări mult mai concrete

legate de dezvoltare. S-a constatat de-a lungul istoriei că societăţile care şi-au definit

corect reguli morale şi le-au respectat cu stricteţe au atins performanţe economicosociale

şi culturale foarte înalte.

• Etica spaţiului trebuie privită ca un ansamblu de reguli şi comportamente care să facă

transparente argumentele prin care se motivează de ce, unde şi cum se intervine pentru

a schimba configuraţiile spaţiale actuale sau pentru a rezolva distorsiunile care apar în

procesul de dezvoltare teritorială.

• Etica spaţiului este transcalară, ţinând cont de efectele cumulative ale (ne)respectării

acesteia de la micro- la macroscară şi invers.

• În procesul de elaborare şi implementare a strategiilor şi politicilor de dezvoltare

teritorială, pe lângă cunoaşterea obiectivă a realităţii şi recunoaşterea valorilor

spaţiului este necesară o atitudine care să permită stabilirea unei relaţii de înțelegere

între toţi actorii socio-economici şi politici, pe de o parte, şi spaţiu, pe de altă parte.

• Dacă decidenţii sunt cei care trasează obiectivele principale ale dezvoltării teritoriale

la nivel de macro- şi mezoscară, locuitorii acelui spaţiu se află într-o interacţiune

permanentă cu acesta.

• Populaţia devine principalul actor al schimbării configuraţiilor spaţiale prin activităţi

la microscară, dar şi prin rolul pe care îl poate avea în condiţiile unei democraţii

participative la dezvoltarea spaţiului pe care îl gestionează direct sau indirect.

• Într-un context de coexistenţă umană are loc o armonizare a valorilor umane cu

valorile spaţiului. Valorile umane sunt reprezentate de totalitatea valorilor individuale

şi a valorilor colective, iar cele ale spaţiului cuprind atât valorile locului, cât şi valorile

spaţiului de inserţie a acestuia.

Bibliografie

Body-Gendrot S., De Rudder V. (1998), Les relations interculturelles dans la ville : entre

fictions et mutations, Revue européenne de migrations internationales, Vol. 14 n°1. La ville

destabilisée? Faits et représentations, pp. 7-23.

Ianoş I., Humeau J.-B., Tălângă C., Braghină C., Ancuța C., Bogdan L. (2010), Ethics of

space and the treatment of most disadvantaged areas, Carpathian Journal of Earth and

Environmental Sciences, vol 5, nr. 2/2010

Săgeată R. (2009), Globalizare culturală şi cultură globală. Global şi local în geografia

culturală, Editura Universitară, Bucureşti

Stockinger P. (2002), La communication interculturelle, cours II, De la notion de

l‘interculturel, Institut National des Langues et Civilisations Orientales, Paris

*** (2011), Comunicare și relații publice, suport de curs.

Preview document

Etică și Comunicare Interculturală - Pagina 1
Etică și Comunicare Interculturală - Pagina 2
Etică și Comunicare Interculturală - Pagina 3
Etică și Comunicare Interculturală - Pagina 4
Etică și Comunicare Interculturală - Pagina 5
Etică și Comunicare Interculturală - Pagina 6
Etică și Comunicare Interculturală - Pagina 7
Etică și Comunicare Interculturală - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Etica si Comunicare Interculturala.pdf

Alții au mai descărcat și

Industria hotelieră

Curs 1 Elemente definitorii ale gestiunii hoteliere 1.1. Conceptul de întreprindere hotelieră Industria hotelieră este reprezentată de industria...

Amenajarea unei stațiuni turistice

PRINCIPIUL RENTABILITATII DIRECTE Capacitatea de a discerene din tot ce inseamna investitii, maniera de a elabora un proiect. Care este partea...

Valorificarea Ariilor Montane prin Turism Alpin

Valorificarea ariilor montane prin turism alpin Istoricul dezvoltării turismului alpin Preocupările asupra spaţiilor montane la nivel mondial au...

Management Hotelier

1. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator 1.1. Informaţii despre curs: Date de contact ale titularului de curs:...

Turismul - activitate economico-socială

REPERE ISTORICE Consemnarea termenului 1800 Consacrarea ca activitate sec. 19 – exploatarea apelor termale in Europa 1883 – primul document...

Potențialul turistic în România

1.1.1.1. Relieful glaciar - relieful glaciar al României, cu microrelieful său caracteristic, a rezultat în urma sistemului de modelare glaciar și...

Destinații Turistice pe Glob

Prin destinaţie turistică se poate înţelege o ţară, o regiune din cadrul unei ţări, un oraş, un sat sau o staţiune, care se definește printr-un...

Carta de la Leipzig pentru Orașe Europene Durabile

PREAMBUL Carta de la Leipzig pentru Oraşe Europene Durabile" reprezintă un document al Statelor Membre, care a fost întocmit cu o largă şi...

Te-ar putea interesa și

Comunicare interculturală - conviețuirea între români și rromi și impactul proiectelor destinate integrării sociale a minorității rrome

INTRODUCERE Ina Zoon, în lucrarea sa, ,, La periferia societǎţii. Romii şi serviciile publice în România" afirma cǎ: “Istoria ultimului secol şi...

Comunicare interculturală

Definirea conceptuală Comunicarea interculturală înseamnă interacţiunea directă între oameni de diferite culturi. Comunicarea interculturală...

Cehia - Management International

1. Prezentarea ţării Cehia Locatie: Europa Centrală, la sud-est de Germania Coordonate geografice: 49°45’ lat.N, 15°30’ long.E Suprafata:...

Etica pe internet - Netiquette

I. Introducere Dezvoltarea comunicatiilor sociale la care asistam astazi presupune mai mult decât o simpla revolutie tehnologica, o reevaluare...

Psihologie Socială

Competenţă interpersonală În Le Petit Larousse, se menţionează similitudinea dintre capacitate, competenţă şi abilitate, dar definiţiile se...

Etica în afaceri

Afirmarea pietii ca mecanism al valorizarii sociale este în esenta conditionata de fenomene specific economice cu un mare grad de obiectivitate....

Comunicare Interculturala si Socul Social - Studiu de Caz Japonia

Evoluţia culturii reprezintă un produs al interacţiunii, şi nu o adunătură de componente preexiste a căror uz a fost restricţionat în trecut de...

Cursuri Interculturalitate

1. ISTORIE ŞI INTERCULTURALITATE 1.1. Antichitate şi interculturalitate 1.2. Creştinismul şi impactul său intercultural 1.3. Etnicitatea în...

Ai nevoie de altceva?