Infrastructura Turistică

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 11778
Mărime: 195.37KB (arhivat)
Publicat de: Liviu Nica
Puncte necesare: 0
Geografia turismului

Extras din curs

U5 INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Infrastructura turistică cuprinde toate bunurile şi mijloacele create de om, menite să pună în valoare resursele turistice naturale şi antropice de care dispune un anumit teritoriu. Dezvoltarea fenomenului turistic nu se poate realiza fără existenţa unei infrastructuri turistice adecvate, cunoscută în unele studii şi sub denumirea de bază materială a turismului sau structuri de primire turistică. Atât volumul, cât şi structura circulaţiei turistice, dinspre zonele emitente spre cele de destinaţie cu patrimoniu turistic, sunt influenţate de baza tehnico-materială a turismului.

În unele studii baza tehnico-materială se include în oferta turistică şi prezintă o mare diversificare şi specializare în strânsă legătură cu serviciile turistice promovate. Totodată, nu putem să nu amintim şi existenţa unor relaţii de strânsă condiţionare între gradul de dezvoltare al infrastructurii turistice unei destinaţii şi mărimea cererii pentru aceeaşi destinaţie turistică.

Structural, infrastructura turistică include: baza de cazare, baza de alimentaţie publică, căile şi mijloacele de transport turistic, dotările pentru agrement şi cură, dotările auxiliare sau complementare.

5.1. Structurile turistice de cazare

Baza de cazare reprezintă componenta principală a infrastructurii turistice ce impulsionează dezvoltarea de ansamblu a turismului, circulaţia turistică şi condiţionând sejurul într-un teritoriu cu resurse turistice. Capacităţile de cazare sunt acele dotări care asigură turiştilor înnoptarea şi odihna pentru un anumit interval de timp şi în baza unor tarife diferenţiate în funcţie de gradul lor de confort, sezon şi alte funcţii caracteristice (alimentaţie, agrement etc.).

Clasificarea spaţiilor de cazare se face în practica turistică internaţională, inclusiv în România, după mai multe criterii:

- după structura reţelei de cazare se pot diferenţia structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare de bază, precum: hotelurile, motelurile, cabanele, vilele, hanurile turistice şi structuri de primire turistică complementare, integrate domeniului turistic temporara (campingurile, pensiunile, adăposturile şi refugiile);

- după categoria de confort (desemnată după amplasamentul unităţii, caracteristicile constructive, calitatea şi complexitatea dotărilor, diversitatea serviciilor oferite, reflectată şi în preţurile practicate) se deosebesc, în clasificarea românească, cinci categorii de confort, apreciate de la 1 la 5 stele (de la o categorie inferioară la una superioară);

- după modul de funcţionare se pot distinge unităţi de cazare cu activitate permanentă (cum sunt bunăoară, hotelurile din marile oraşe, din staţiunile balneare şi balneoclimaterice, cu posibilităţi de vizitare sau de cură cu ape minerale şi termale pe toată durata anului) sau o activitate sezonieră (în regiunile montan se diferenţiază clar două sezoane de funcţionare – iarna şi vara) ori pronunţat sezonieră, specifică pentru unităţile de cazare din zonele litorale temperate care înregistrează un sezon de vârf vara, şi un altul al cererii minime, iarna;

- după durata sejurului, Glăvan. V. (2005) deosebeşte unităţi de cazare de tranzit (pentru sejururi medii scurte, uneori numai o înnoptare), de sejur (pentru sejururi relativ mai lungi legate de perioada concediilor sau vacanţelor în staţiuni) sau mixte (pentru tranzit sau sejur în structuri de cazare turistică orăşeneşti sau sezoniere);

- după amplasarea în teritoriu şi funcţia turistică se pot menţiona structuri de cazare turistic în: staţiuni montane, staţiuni de litoral, staţiuni balneoclimaterice, centre turistice şi localităţi urbane, pensiuni turistice rurale;

- după capacitatea fizică a unităţilor de cazare se disting: unităţi mici (până la 20-40 de locuri), mijlocii (între 41 şi 200-400 locuri) şi mari (adevărate complexe turistice, cu peste 400 de locuri sau uneori chiar 1000 de locuri – Hotel Ambasador City din Pattaya – Thailanda are 5100 de camere, fiind cel mai mare complex hotelier din lume, iar MGM Grand Hotel din Las Vegas - Nevada deţine 5005 camere ş.a.);

Preview document

Infrastructura Turistică - Pagina 1
Infrastructura Turistică - Pagina 2
Infrastructura Turistică - Pagina 3
Infrastructura Turistică - Pagina 4
Infrastructura Turistică - Pagina 5
Infrastructura Turistică - Pagina 6
Infrastructura Turistică - Pagina 7
Infrastructura Turistică - Pagina 8
Infrastructura Turistică - Pagina 9
Infrastructura Turistică - Pagina 10
Infrastructura Turistică - Pagina 11
Infrastructura Turistică - Pagina 12
Infrastructura Turistică - Pagina 13
Infrastructura Turistică - Pagina 14
Infrastructura Turistică - Pagina 15
Infrastructura Turistică - Pagina 16
Infrastructura Turistică - Pagina 17
Infrastructura Turistică - Pagina 18
Infrastructura Turistică - Pagina 19
Infrastructura Turistică - Pagina 20
Infrastructura Turistică - Pagina 21
Infrastructura Turistică - Pagina 22
Infrastructura Turistică - Pagina 23
Infrastructura Turistică - Pagina 24
Infrastructura Turistică - Pagina 25
Infrastructura Turistică - Pagina 26
Infrastructura Turistică - Pagina 27
Infrastructura Turistică - Pagina 28
Infrastructura Turistică - Pagina 29
Infrastructura Turistică - Pagina 30
Infrastructura Turistică - Pagina 31
Infrastructura Turistică - Pagina 32
Infrastructura Turistică - Pagina 33
Infrastructura Turistică - Pagina 34
Infrastructura Turistică - Pagina 35
Infrastructura Turistică - Pagina 36
Infrastructura Turistică - Pagina 37
Infrastructura Turistică - Pagina 38
Infrastructura Turistică - Pagina 39
Infrastructura Turistică - Pagina 40
Infrastructura Turistică - Pagina 41
Infrastructura Turistică - Pagina 42
Infrastructura Turistică - Pagina 43
Infrastructura Turistică - Pagina 44
Infrastructura Turistică - Pagina 45
Infrastructura Turistică - Pagina 46
Infrastructura Turistică - Pagina 47
Infrastructura Turistică - Pagina 48
Infrastructura Turistică - Pagina 49
Infrastructura Turistică - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Infrastructura Turistica.docx

Alții au mai descărcat și

România medievală - circuit turistic

Romania medievala In Romania, „pietrele“ cioplite de mana omului stau inca bine asezate una peste alta, formand magnifice castele, cetati...

Comercializarea Produsului Turistic

INTRODUCERE Actualitatea temei. Turismul nu este reprezentat doar din câteva zeci sau sute de afaceri singulare într-o economie naţională. Cu atât...

Formele de Turism

Introducere Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia...

Dubai

Capitolul I: Evolutia Dubaiului Dubaiul este un oras construit pe baza unui comert liber, cu deschidere larga catre investitorii straini si catre...

Rolul Codurilor de Etică în Industria Turismului

I. Introducere Turismul este un domeniu de activitate complex, reunind un ansamblu de servicii şi bunuri, proprii mai multor ramuri, fiind punctul...

Ariile Naturale Protejate de pe Valea Someșului - Județul Sălaj

Introducere Până în anul 2000 pe harta României cu arii naturale protejate în zona Sălajului era o evidentă pată albă, chiar dacă pe plan judeţean...

Polovragi

CAPITOULUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL ÎN ROMÂNIA ȘI OLTENIA 1.1 Turismul rural în România Turismul rural, ca parte...

City Break Chișinău

City Break în Chișinău, capitala Republicii Moldova Basarabia, , pamânt strămoșesc al Marii Românii, teritoriul dintre Prut și Nistru, filă din...

Te-ar putea interesa și

Rolul mass-mediei în promovarea a două zone cu potențial turistic similar. studiu de caz - Valea Prahovei și Ceahlău-Bicaz

CAP. 1. INTRODUCERE 1.1. Metodologie Realizarea lucrării de faţă “Rolul mass-mediei în promovarea turismului a două zone cu potenţial turistic...

Potențialul hidro-mineral al Județului Bistrița Năsăud

Introducere „Prins în calvarul zbaterii dintre viaţă şi moarte, omul a fost preocupat încă din zorii existenţei sale, de îngrijirea propriei...

Turismul Religios în Bucovina

I. Introducere Regiunea istorica BUCOVINA, al cărei teritoriu se întinde astăzi peste zona din apropierea oraşelor Suceava, Campulung Moldovenesc...

Strategii de dezvoltare a turismului privind stațiunea Vatra Dornei(după 1989)

INTRODUCERE Prin potentialul sau, atât natural cât si antropic, statiunea Vatra Dornei, respective depresiunea Dornelor, se impune atât pe plan...

Municipiul Constanța

ASEZAREA GEOGRAFICA Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României, la 44°10′24″N, 28°38′18″E. Se situează pe...

Amenajarea turistică a zonei Bran

Introducere Lucrarea incearca sa analizeze amenajarea turistica a zonei Bran prin prezentarea potentialului turistic al zonei,a infrastructurii si...

Dezvoltarea Economica a Turismului din România

INTRODUCERE In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noastra este gata sa primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se...

Plan de dezvoltare a județului Cluj

Introducere Elaborarea Planului de Dezvoltare a Judeţului Cluj, pe perioada 2007-2013, reprezintă nu numai o necesitate stringentă pentru actorii...

Ai nevoie de altceva?