Istoricul Apariției și Evoluției Turismului Internațional

Specialiştii apreciază că există cinci etape majore în apariţia şi dezvoltarea turismului internaţional:

A. Epoca preistorică

Motivaţiile de călătorie ale populaţiei în civilizaţia preistorică erau legate de:

- procurarea hranei;

- evitarea pericolelor;

- deplasările către zone cu un climat mai favorabil.

Pe măsură ce s-au dezvoltat abilităţile şi îndemânările oamenilor şi au apărut primele tehnologii, a existat şi o nouă motivaţie de călătorie şi anume comerţul (trocul) cu diverse bunuri.

Primele civilizaţii

În perioada creării marilor imperii din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu:

- apare infrastructura necesară desfăşurării unei călătorii (rute şi drumuri terestre şi maritime)

- sunt create totodată şi primele mijloace de transport.

Începuturile călătoriilor guvernamentale oficiale au fost rezultatul direct al cârmuitorilor care-şi trimiteau emisari în teren:

- în scopul observării progresului războaielor purtate pentru mărirea imperiilor;

- sau pentru a colecta taxe de la cetăţeni.

În timpul dinastiilor egiptene:

- au apărut călătoriile pentru afaceri;

- călătoriile de plăcere;

- au fost construite „centre ale ospitalităţii” de-a lungul rutelor majore şi în oraşele mai importante.

La apogeul Imperiului Asirian:

- au fost improvizate mijloace de transport, majoritatea pentru uz militar;

- s-au creat o serie de drumuri, începându-se chiar marcarea distanţelor pe rutele principale.

Persanii care i-au învins pe asirieni au creat un adevărat sistem de drumuri, dezvoltând, totodată, un mijloc de transport pe patru roţi;

Contribuţia grecilor:

- au creat o monedă de schimb, ceea ce a condus la diminuarea efortului călătorilor care nu mai erau nevoiţi să transporte diverse bunuri la locul de destinaţie pentru a le schimba cu alte bunuri şi servicii.

- în al doilea rând, limba greacă a început să fie răspândită tot mai mult, mai ales în zona Mediteranei, ceea ce a facilitat comunicarea în timpul călătoriei şi comerţului.

- cele mai multe călătorii se făceau pe mare;

- grecii adorau să călătorească pentru plăcere, în scopul vizitării altor oraşe (mai ales Atena), să participe la festivaluri religioase şi evenimente precum jocurile olimpice, organizate o dată la patru ani în Olimpia;

Vechii romani

- romanilor le plăcea să participe la evenimente religioase şi atletice călătorind spre aceste oraşele în care se organizau aceste manifestări;

- mulţi dintre romani vizitau foarte des Grecia (în acest scop, a fost publicat şi un ghid de călătorie în zece volume în anul 170 d.Hr. de către grecul Pansanias. Intitulat „Un ghid pentru Grecia”, acesta a vizat segmentul de turişti romani, descriind monumente, sculpturi, relatând poveşti, legende şi mituri greceşti);

- romanii vizitau, de asemenea, Egiptul pentru a vedea Sfinxul şi Piramidele. Alexandria era o oază cosmopolită pentru aristocraţia romană;

- cetăţenii Imperiului Roman aveau plăcerea să-şi facă cumpărăturile în afara graniţelor;

Călătoriile de plăcere în Asia

Civilizaţiile asiatice au şi ele o istorie a resorturilor ce stau la baza călătoriei:

- construirea unor case de vacanţă (secundare);

- retrageri sezoniere în China şi Japonia;

B. Evul Mediu

În perioada secolelor 5-14 d.Hr., comerţul şi călătoriile au suferit un declin:

- drumurile au devenit greu accesibile;

- condiţiile de călătorie au devenit dificile, chiar periculoase.

Pelerinajele creştine

Biserica creştină a fost primul stimulent pentru călătorie în scopul răspândirii bisericii şi religiei creştine;

Călugării şi preoţii încurajau publicul să participe la pelerinaje, care, în secolul al XIV-lea,reprezentau un fenomen organizat în masă;

s-au creat reţele de „ospicii de caritate” cu participarea majorităţii claselor sociale.

Creştinii vizitau, de asemenea, Roma şi Ierusalimul.

Primele expediţii

La sfârşitul secolului al XIII-lea, Marco Polo a explorat rutele terestre din Europa până în Asia;

În China, el a descoperit un sistem de drumuri bine dezvoltat (primul a fost construit în timpul Dinastiei Chou - 1122-1221 î.Hr);

Cartea scrisă de Marco Polo cu această ocazie a reprezentat principala sursă de informare despre viaţa din Est în timpul acelei perioade;

Alte publicaţii de călătorie au început să apară cu ajutorul presei tipărite (al tipografiilor) iar Sir John Mandeville a scris, în anul 1357, o carte numită „Calatorii” care a fost tipărită în câteva limbi şi care punea accent pe descrierea călătoriei în locuri îndepărtate precum Asia de Sud-Est;

Turismul „ modern” al erei medievale

Din secolul al XV-lea datează un adevărat record al package-tour-lui actual care-şi are originea în Veneţia;

Pentru preţul plătit, turistul primea transbordările, mâncare, cazare, călătorii cu măgarul, plimbări etc.;