Potențialul Turistic al României și Regionarea Turistică

Potentialul turistic al României

prof. Ioan Iosep

POTENTIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI

Definitie dupa Nicolae Ceanga: Potentialul turistic ar putea fi definit astfel: totalitatea factorilor de atractie apartinând cadrului natural sau antropic. La care adauga, valorificat prin intermediul amenajarilor turistice si care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interne si internationale ce se deplaseaza catre arii de destinatie unde consuma într-o maniera turistica produsele turistice, rezultate dintr-un potential si amenajarea acestuia.

Potentialul turistic are doua componente:

1. componenta naturala

2. componenta antropica (social-culturala)

POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI

Componentele cadrului natural sunt:

- substratul geologic

- relieful

- hidrografia

- vegetatia

- fauna

- clima (într-un fel)

- vremea (fenomenul turistic concret depinde de vreme)

- solul

ELEMENTELE GEOLOGICE SI IMPORTANTA LOR TURISTICA

Este greu sa separam importanta turistica a substratului geologic de componenta geomorfologica a reliefului. Ca urmare, cele doua elemente ar pute fi tratate împreuna.

Exemple în turism:

- depozitele de la Pojorâta (strate cu Aptychus)

- punctele fosilifere în general (cele cu statutul de arii protejate): Dealul cu Melci (M. Apuseni), locul fosilifer Malusteni (Vaslui – mamifere mari de clima calda)

- 12 Apostoli (mai degraba o forma de relief)

- în Hateg – dinozauri (Sanpetru)

- Vulcanii Noroiosi (Pâclele Mari si Pâclele Mici) – în Subcarpati, relief selenar, conuri cu înaltimi de câtiva metri, bolborosesc, aduc si apa sarata, lipseste vegetatia, apare doar o planta numita Soberia, sunt formati din argila ce devine vâscoasa ce curge pe laturile conurilor

- vulcani noroiosi mai exista si în alta parte: Hasag (lânga Sibiu), cu elementul comun sarea

- Masivul de Sare de la Slanic sau Muntele de Sare (discutabil daca este sau nu forma de relief)

- focuri nestinse – puncte în care gazele naturale au iesire libera din pamânt si din apa (Lopatari, Andreeanu de Foc din Vrancea)

Sunt mai mult obiective turistice pentru turismul profesional si scolar.

RELIEFUL – COMPONENTA DE BAZA

În regasim împreuna cu substratul geologic, apele, vegetatia, fauna, clima. Este componenta de baza a peisajului de interes turistic.

CATEGORII DE RELIEF

I. PUNCTELE DOMINANTE ALE RELIEFULUI

Sunt vârfurile cele mai înalte, culmile, pasurile de culme.

Trebuie sa facem o distinctie clara între pas si trecatoare. Pasul este de origine franceza si înseamna „treci de mine”, adica este o trecere dintr-un loc în altul. Acesta este de doua feluri: Pasul de vale (trecatoarea) apar într-un anumit punct de-a lungul unei vai si leaga doua zone joase (depresiuni) situate în acelasi bazin hidrografic cu altitudini mai mici. De exemplu, pe Olt, Turnu Rosu (400 m.) si Cozia (301 m.). Pasurile de culme apar pe interfluvii, pe cumpene de apa, legând doua zone joase situate pe de o parte si alta, în bazine hidrografice diferite, la altitudini mari: Mestecanis între Dorna si Moldova (1.096 m.), Poarta Orientala între Timis si Cerna (540 m.). Aceasta a doua categorie este mai importanta din punct de vedere turistic, sunt puncte de belvedere, de vedere, puncte de popas, cu amenajari turistice, încrucisari de trasee turistice.

II. TIPURI GENERITE DE RELIEF

1. relief carstic (cel mai spectaculos) + relief calcaros + relief conglomeratic (chiar si dolomitic)

2. relief glaciar + relief periglaciar, dar nu împreuna

3. relief vulcanic

4. relief fluvial

5. relief eolian

6. forme active (create de procese geomorfologice actuale)

7. relief litoral

8. platforme de eroziune