Regiuni Geografice

Este delimitată de cele trei ramuri carpatice:

la est de Carpaţii Orientali

la sud de Carpaţii Meridionali

la vest de Carpaţii Occidentali

la nord-vest Dealurile şi Câmpia de Vest.

Resurse antropice

În Transilvania, în localitatea Tărtăria din judeţul Alba, între Alba Iulia şi Orăştie (făcând parte din cultura Turda asemănătoare culturii Vinca), cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit, în 1961, trei tăbliţe de lut, dintre care două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci şi diferite obiecte. Cea de-a treia, de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii.

Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului IV şi începutul mileniului III î. Hr., specialiştii români au luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi. Tăbliţele de la Tărtăria sunt însă mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene, fiind datate din prima jumătate a mileniului IV î.Hr. Astfel, dacă se admite că ele reprezintă intr-adevăr scrieri, Tăbliţele de la Tărtăria sunt cele mai vechi scrieri găsite până-n prezent.

Cetatea Sighisoarei este una dintre cele mai frumoase cetati din Europa care s-a pastrat aproape integral si printre putinele care sunt locuite si in prezent.

Sighişoara, oraş monument protejat de UNESCO din anul 1999, inclus pe lista patrimoniului mondial se mândreşte cu o cetate medievală locuită şi în prezent. Pentru prima dată în anul 1280 a fost ridicată aici o cetate. În secolul al XIV-lea sub cetate s-au stabilit mestesugari organizati în bresle puternice, care au ridicat în jurul cetăţii un zid de apărare din piatră, lung de 930 metri şi înalt de 4 metri. În secolul al XV lea, zidul a fost supraînalţat cu 3-4 metri, iar în următorii 200 de ani, înălţimea zidului pe alocuri atingea şi 15 metri. Zidurile sunt strajuite de 14 turnuri de aparare, fiecare turn fiind ridicat de catre una din breslele ce activau in oras - de unde le provin si denumirile. In prezent se pastreaza doar 9 din aceste turnuri si anume: Turnul Tabacarilor (dateaza din secolul 14), Turnul Cositorilor (dateaza din secolul 14, refacut in secolul 15, inalt de 25 de metrii cu guri de tragere), Turnul Cojocarilor (din secolul 14, refacut in 1676), Turnul Fierarilor (1631), Turnul Croitorilor (din secolul 14, refacut in 1678 dupa explozia din timpul marelui incendiu din 1676, restaurata in 1935), Turnul Funarilor (tot din secolul 14), Turnul Macelarilor (secolul 15), Turnul Cizmarilor (din 1521, refacuta dupa marele incendiu din 1676) si Turnul cu Ceas (cel mai mare si cel mai puternic - descriere detaliata in sectiunea separata dedicata acestuia).

Zidurile batranei cetati, recladita in secolul al XV-lea de Matei Corvin, pastreaza multe amintiri legate de evenimente tragice sau glorioase petrecute aici.

In Turnul trompetilor, inalt de 74 de metri, cu acoperisul invelit cu placi galben-verzui de teracota smaltuita, a fost inchis, in urma conflictului cu Matei Corvin, domnul muntean Vlad Tepes, aprigul luptator pentru pastrarea independentei tarii fata de Imperiul Otoman. Pe lespezile de piatra ale cetatii au rasunat si pasii lui Petru Rares, care a intrat aici ca invingator, sprijinind pe Ioan Zapolya, principele Transilvaniei ce-si disputa tronul Ungariei cu Ferdinand de Habsburg. Flacarile revolutiei de la 1848 au cuprins si cetatea Mediasului, doi mari luptatori, figuri luminoase ale timpului, facand cinste acestor meleaguri: Stefan Moldovan si Stefan Ludwig Roth.

Cetatea taraneasca din Cisnadioara, sat apartinator de orasul Cisnadie, judetul Sibiu, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale stilului romanic din Transilvania si printre cele mai vechi din aceasta parte a tarii. Zona a devenit locul preferat in care personalitatile judetului isi ridica vile.

Cetatea a fost mentionata pentru prima data in anul 1223, cand regele austro-ungar Andrei II confirma actul prin care capelanul magister Gocelinus le daruia cistercienilor de la Carta bazilica de la Cisnadioara impreuna cu mosia din jur. Se pare ca la acea data bazilica era abia inceputa, fiind construite doar corul si fundatiile navelor. Acest act de donatie este si prima atestare documentara a Cisnadioarei. Sapaturile arheologice vorbesc insa despre o asezare mult mai veche, aflata pe dealul unde a fost ridicata biserica. Initial, biserica fortificata facea parte din avutul Prepoziturii din Sibiu, infiintata in 1188-1191, care a contribuit in buna masura la ridicarea unor asemenea edificii.