Turism internațional

Capitolul 1

Concepte, definitii si notiuni de baza

ale turismului international

Primele încercari de definire a turismului, ca fenomen economic si social, dateaza de la jumatatea secolului al XIX-lea. Între timp, activitatea de turism a cunoscut evolutii mai lente sau mai spectaculoase, îndeosebi începând din anii 60 ai secolului XX, transformându-se într-un adevarat fenomen specific lumii moderne si care a devenit, prin amploarea activitatilor desfasurate, prin contributia la crearea produsului brut mondial si la crearea de locuri de munca, prima industrie a lumii.

Desi termenul de turism a aparut doar în secolul XIX, activitatile de turism dateaza înca din antichitate. Astfel, calatoriile de studii ale romanilor, în Grecia sau calatoriile pentru propria placere, pe care acestia le efectuau în Egipt ori frecventarea locurilor unde se gaseau izvoare termale, mai mult pentru motive ludice, decât sanitare sunt doar câteva exemple ale formelor incipiente ale turismului, din perioada antichitatii.

Au urmat, în perioada Evului Mediu, alte activitati ce pot fi considerate a fi turistice, precum calatoriile de studii la scoli si universitati de prestigiu din Anglia sau Franta, organizarea de mari târguri si chiar pelerinaje (în perioada anilor 1500). La acestea, se adauga, în perioada Renasterii, calatoriile de placere si cele motivate de curiozitatea intelectuala.

Cuvântul turism, aparut la începutul secolului XIX în Marea Britanie, venea din frantuzescul tour si se referea, la acea vreme, la calatoriile efectuate de tinerii englezi, pentru propria lor placere si agrement, în Franta, unde parcurgeau Marele tur, incluzând Parisul, zona de Sud-Vest a Frantei, cea de Sud (Midi), de Sud-Est si regiunea Bourgogne.

Secolul XIX nu a adus, însa, omenirii, doar acest nou cuvânt (turism), ci si unele elemente importante de tehnologie care au contribuit, în mod esential, la dezvoltarea activitatii turistice, în primul rând utilizarea caii ferate, a trenurilor de pasageri, în scopul deplasarilor turistice.

În data de 5 iunie 1841, Thomas Cook avea sa organizeze prima calatorie cu trenul  o excursie colectiva, transportând un grup important de militanti, la o manifestare dedicata moderatiei, cumpatarii si sobrietatii. Zece ani mai târziu, el avea sa si devina primul mare tur-operator european.

Daca la jumatatea secolului XIX, aveau sa apara si sa se dezvolte, tot în Marea Britanie, primele agentii de turism si primele calatorii organizate la preturi ieftine, catre sfârsitul secolului si-au facut aparitia si primele hoteluri de lux, sub impulsul lui Charles Ritz, dar si hotelaria de categorie medie si mica hotelarie .

Secolul XX avea sa devina, însa, Epoca de Aur a turismului, când acesta a cunoscut o dezvoltare de-a dreptul exploziva, pe fondul evolutiei profunde, economice, sociale, tehnologice si politice, a umanitatii. Sporirea puterii de cumparare a populatiei si a dimensiunilor timpului liber au facut posibila aparitia turismului de masa, care a ajuns la dimensiuni incredibile, în special dupa cel de-al doilea Razboi Mondial.

Cresterea nivelului de trai a permis ca sumele pentru cheltuielile pentru turism si pentru petrecerea placuta a timpului liber sa fie introduse în bugetele unui numar tot mai mare de familii, iar dezvoltarea spectaculoasa a echipamentelor si mijloacelor de transport a condus la crearea unei oferte turistice capabile sa raspunda, cât mai bine, cererii si chiar sa stimuleze cresterea acesteia.

1.1. Principalele notiuni si definitii utilizate în turismul international

Calatoriile în afara granitelor tarii au cunoscut cresteri anuale superioare evolutiei altor indicatori ai dezvoltarii economice si comerciale, datorita progreselor înregistrate, îndeosebi în tehnologiile si echipamentele utilizate în transporturi, în infrastructura de acces, dar si ca urmare a extinderii, în ritmuri rapide, a infrastructurilor turistice, a echipamentelor de cazare, alimentatie, agrement etc.

O analiza pertinenta si eficace a turismului international, ca fenomen economic, trebuie sa se bazeze pe definitii cât mai clare, precise si, pe cât posibil, unanim recunoscute. Din acest motiv, în continuare, sunt prezentate câteva dintre cele mai importante definitii utilizate în acest domeniu.

1.1.1. Definitii utilizate în turismul international

Definitia data de Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), în privinta notiunii de turism este urmatoarea: Activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, în locuri situate în afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir*, pentru afaceri sau alte motive.

Turismul reprezinta o componenta a calatoriei, întelegând, prin calatorie, în sens larg, deplasarea dintr-o localitate în alta. Turismul înseamna activitatea de a calatori în afara mediului obisnuit al unei persoane, în orice scop (cu câteva exceptii, în primul rând când persoana respectiva urmeaza sa desfasoare în locul în care calatoreste, o activitate remunerata sau se afla în situatii precum efectuarea de tratamente clinice, arest, închisoare s.a.).

În functie de o tara data, conform definitiilor EUROSTAT , se pot distinge trei forme elementare ale turismului:

1) Turismul intern, cuprinzând activitatile rezidentilor unei tari care calatoresc doar în interiorul acelei tari, dar în afara resedintei lor obisnuite.

2) Turismul receptor, cuprinzând activitatile non-rezidentilor care calatoresc într-o tara data, alta decât cea unde îsi au resedinta obisnuita.