Turism Rural

Tema1. ANALIZA LOCALITĂŢILOR TURISTICE RURALE ŞI DIRECŢII DE VALORIFICARE ALE ACESTORA

1. Satul turistic şi importanţa acestuia în localizarea produsului turistic rural

2. Criteriile de omologare a satelor turistice

2.1. Criteriul valorii etnografice

2.2. Criteriul valorii turistice

2.3. Criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale

2.4. Criteriul calităţii ecologice

2.5. Criteriul dotării tehnico-edilitare

2.6. Criteriul accesibilităţii

2.7. Criteriul poziţiei geografice

3. Tipologia satelor turistice

3.1. Sate turistice etnografico-folclorice

3.2. Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală

3.3. Sate turistice climaterice şi peisagistice

3.4. Sate turistice viti-pomicole

Subiectul 1. Satul turistic şi importanţa acestuia în localizarea produsului turistic rural

Localizarea consumului de produse turistice rurale trebuie să se regăsească în mediul rural al Republicii Moldova, mai exact în cadrul unor viitoare sate turistice.

Satele turistice reprezintă ceva similar unei societăţi comerciale sau unui agent economic având activităţi comerciale, aducătoare de venit. Însă, trebuie subliniat, că nu orice sat poate fi şi turistic, el trebuind să îndeplinească anumite criterii, să fie reprezentativ pentru satul moldovenesc, fiind considerat în eventualitatea unei circulaţii turistice, o “carte de vizită” a Republicii Moldova.

Criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în circuitul turistic şi declarată sat turistic sunt prezentate în anexa 1.

Primele 6 criterii sunt obligatorii, celelalte putând fi realizate eşalonat, în 2-3 ani, în baza unui program elaborat de consiliul local, cu susţinere din partea consiliului raional, a statului şi a altor organisme interne sau internaţionale interesate.

Subiectul 2. Criteriile de omologare a satelor turistice

Pentru a putea activa eventualele sate turistice ale Republicii Moldova trebuie omologate de către Agenţia Turismului a Republicii Moldova. Aceasta presupune clasificarea acestora în dependenţă de criteriile de omologare a satelor turistice.

Principalele criterii de omologare a satelor turistice sunt: criteriul valorii etnofolclorice; criteriul valorii turistice; criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale; criteriul calităţii ecologice; criteriul dotării tehnico-edilitare; criteriul accesibilităţii şi criteriul poziţiei geografice.

2.1. Criteriul valorii etnofolclorice are în vedere tradiţiile etnografice şi folclorice (meşteşuguri, port popular, specificul aşezării, folclorul muzical, coregrafic, literar etc.), ocupaţiile tradiţionale specifice satului şi nemodificate în timp, arhitectura populară (a caselor şi aşezării, biserici de lemn, mori de vânt etc.), manifestările folclorice specifice unor localităţi rurale ale Republicii Moldova şi puţin alterate de-a lungul anilor, instituţiile muzeale pavilionare sau în aer liber etc. Toate aceste elemente şi fenomene etnofolclorice se constituie în cea mai mare parte în patrimoniu specific, care dă “marca” localităţii rurale.

2.2. Criteriul valorii turistice. Este vorba despre acele elemente ale cadrului natural precum aspectele peisagistice, resursele de ape minerale şi alte resurse turistice (fond cinegetic, piscicol, floral etc.), socio-economic, cultural-istoric care permit realizarea unei oferte diversificate de programe turistice rurale (culturale, istorice, sportive etc.). Volumul, varietatea şi valoarea pentru turism a resurselor dau aprecierea asupra funcţiei turistice a localităţii rurale. Se au în vedere resursele turistice ale localităţii dar şi cele situate în împrejurimile acesteia.

2.3. Criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale. Criteriul se referă la existenţa unor structuri de primire rurale (gospodării ţărăneşti, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile, hoteluri rurale etc.) care să ofere cazare şi servirea mesei în baza unor standarde de confort, înzestrare şi igienă sanitară. Aceste standarde au fost elaborate de Departamentul Dezvoltarea Turismului în corelaţie cu normele internaţionale.

2.4. Criteriul calităţii ecologice. Acest criteriu are în vedere calitatea mediului din localitatea rurală respectivă şi a cadrului natural limitrof (surse de poluare şi degradare, conflicte între dezvoltarea localităţii şi economia acesteia cu turismul şi mediul înconjurător), dar şi între turism rural – mediu înconjurător. Aspectul general al localităţii rurale (gradul de urbanizare, curăţenie, arhitectura specifică, starea edilitară etc.) contribuie la sporirea acestei calităţi ecologice.

2.5. Criteriul dotării tehnico-edilitare. Înzestrarea tehnico-edilitară (alimentare cu apă, canalizare, artere stradale, unităţi comerciale, grupuri sanitare etc.) constituie un criteriu important în aprecierea oportunităţilor introducerii localităţilor rurale în circuitul turistic. Tot la dotări tehnico-edilitare se includ şi echipamentele turistice sportive şi de agrement existente, unele dintre acestea din urmă nefiind obligatorii.

2.6. Criteriul accesibilităţii. Accesibilitatea la localitatea rurală, în interiorul ei, dar şi la structurile turistice de primire omologate ori la obiectivele turistice joacă un rol important. Este vorba atât de drumuri modernizate sau pietruite, cât şi de apropierea de drumuri naţionale, magistrale feroviare, aeroporturi, noduri rutiere sau feroviare.

2.7. Criteriul poziţiei geografice are un rol important în aprecierea localităţii rurale ca destinaţie turistică în raport cu principalele centre emitente de turism, zone şi obiective turistice de mare valoare, puncte de frontieră, magistrale rutiere şi feroviare etc., care poate să conducă la ierarhizări valorice.

Trebuie menţionat că aceste criterii de omologare pot fi utilizate în identificarea şi determinarea satelor Republicii Moldova cu patrimoniu rural specific şi cu valorificare turistică de “marcă”, ceea ce echivalează cu identificarea unui nou “produs turistic” – “satul turistic moldovenesc”, care prin dezvoltare şi promovare poate duce la diversificarea ofertei turistice a Republicii Moldova pe piaţa externă.

Subiectul 3. Tipologia satelor turistice

Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în identificarea şi relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale, în vederea promovării, în fiecare localitate, a celor mai adecvate produse turistice rurale, în funcţie atât de principalele caracteristici geografice, sociale şi economice, cât şi de principalele motivaţii şi opţiuni ale categoriilor de turişti care vizitează localitatea respectivă.

Aplicarea principiului specializării în domeniul organizării şi funcţionării satului turistic considerăm a fi cu atât mai necesară cu cât fiecare localitate rurală constituie o entitate economică, cu particularităţi proprii şi activităţi specifice, care rămân a fi identificate şi valorificate cât mai eficient posibil, din punct de vedere turistic.

Din punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fi abordată ca o problemă de ordin opţional, însă decizia aplicării ei în practică, determinarea tipului de sat turistic este de natură obiectivă. Pentru aceasta este necesar ca, pe lângă dorinţa şi intenţia organizatorilor de turism rural, satul turistic respectiv să întrunească un cuantum de condiţii naturale şi istorice, social-economice obiective, care să fie definitorii pentru fiecare tip de sat turistic.

Deoarece caracteristicile care pot fi luate în consideraţie în tipologia satelor turistice sunt numeroase şi variate de la o localitate rurală la alta ne vom rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice, acceptate şi recomandate de către Agenţia Turismului în cadrul Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015, compartimentul “Turismul rural”.

Principalele caracteristici funcţionale ale satelor turistice ale Republicii Moldova sunt prezentate în anexa 2.