Turism și Dezvoltare

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 120 în total
Cuvinte : 63061
Mărime: 404.37KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Talmaciu Mihai
Sunt cursuri pentru obiectul turism si dezvoltare folosite la facultatea Al. I.Cuza la masterul de Management turistic si hotelier in anul 1.

Extras din document

BAZELE TEORETICE ALE ECONOMIEI REGIONALE

1.1 Obiectul economiei regionale

În teoria economică contemporană s-a manifestat în mod frecvent tendinţa studierii economiei la nivel micro şi macroeconomic. Într-o asemenea viziune problemele comportamentului consumatorilor individuali sau al firmelor şi interacţiunea lor pe piaţă au fost deseori tratate izolat de comportamentul agregatelor

macroeconomice şi de funcţionarea economiei ca întreg. Totuşi, în realitate există o gamă importantă de probleme situată între aceste două niveluri, care a solicitat o viziune integrată a celor două abordări: problemele regiunilor, inclusiv ale localităţilor, cu alte cuvinte abordarea la scara spaţială a economiei.

La această scară, relaţiile dintre agregate şi comportamentul lor, în termenii deciziilor economice ale firmelor şi ale celorlalţi agenţi economici, sunt mult mai directe, ceea ce conduce la luarea în considerare a unor astfel de relaţii în mod explicit. S-a conturat astfel sfera de investigare a economiei regionale, care are ca obiect abordarea din perspectivă economică a unor subiecte cum sunt:

- localizarea (amplasarea) obiectivelor economice;

- echilibrul spaţial ;

- creşterea economică regională;

- mobilitatea spaţială a factorilor de producţie;

- eficienţa structurilor spaţiale;

- substituirea spaţială a factorilor de producţie;

- utilizarea metodelor şi tehnicilor economico-matematice de analiză şi decizie pentru încorporarea aspectelor spaţiale în teoriile economice tradiţionale;

- fundamentarea strategiilor şi politicilor regionale ş.a. .

Studiind comportamentul agregatelor macroeconomice la scară regională, economia regională îşi propune să găsească răspunsuri la întrebări precum:

- ce factori determină rezultatele activităţii economice şi gradul de ocupare într-o regiune ?

- de ce nivelul de trai este mai ridicat în unele regiuni decât în altele ?

- din ce cauză unele regiuni înregistrează ritmuri mai accentuate de creştere economică decât altele ?

- care sunt factorii care determină migraţia interregională ?

- de ce persistă în unele regiuni rate mai înalte ale şomajului decât în altele ?

ş.a.m.d. (Armstrong şi Taylor, 1993).

Asadar, în timp ce micro şi macroeconomia caută raspunsuri la întrebări vitale pentru ştiinţa şi practica economică precum ce, cât, cum, când şi pentru cine să se producă bunurile economice, la nivelul mezoeconomiei, al regiunilor, răspunsul la întrebarea unde, sub toate aspectele, este hotărâtor (Constantin şi Tobultoc, 2003).

Modul de analiză şi interpretare a aspectelor dezvoltării regionale derivă din teoriile, metodele şi tehnicile elaborate iniţial pentru înţelegerea comportamentului economiilor naţionale. O atare procedură poate fi aplicată, deoarece economiile regiunilor se aseamănă în multe privinţe cu economiile naţionale. Este posibil, de

exemplu, ca economiile regiunilor să fie tratate ca şi economiile naţionale în termenii analizei rezultatelor activitaţii economice ca şi ai veniturilor, ocupării etc. .

Cu toate acestea, există o serie de diferenţe semnificative între regiuni şi naţiuni, diferenţe ce nu pot fi ignorate (Armstrong şi Taylor, 2000) :

- economiile regionale sunt, de departe, mult mai deschise decât economiile naţionale în cadrul cărora sunt localizate comerţul interregional, de exemplu, este scutit de tarife şi alte bariere comerciale;

- toate regiunile din cadrul unei ţări utilizează aceeaşi monedă;

- forţa de muncă şi capitalul au un grad mai mare de mobilitate între regiuni decât între ţări;

- barierele în materie de legislaţie, politică, limbă etc. operează cu o forţă mai mare în cazul migraţiei internaţionale a factorilor de producţie decât asupra celei

interregionale;

- gradul ridicat de interdependenţă existent între regiunile din cadrul graniţelor unui stat joacă, de asemenea, un rol important în analiza şi proiecţia regională.

Legat de acest din urmă aspect, trebuie menţionat faptul că economia regională analizează atât raporturile interregionale cât şi pe cele intraregionale, existente între economiile locale. De aici necesitatea distincţiei între economia regională, focalizată pe regiune ca entitate clar delimitată, cu luarea în considerare a raporturilor menţionate, şi economia localităţilor (urbane, rurale) care, aşa cum

rezultă din însăşi denumirea sa, tratează problematica dezvoltării economico-sociale a localităţilor, prin prisma elementelor care compun localitatea ca sistem şi a funcţiunilor specifice ale acestuia.

În concluzie, economia regională are, ca principală raţiune a existenţei sale, nevoia de a furniza o bază teoretico-metodologică raţională, ştiinţifică pentru strategiile şi politicile regionale, adică pentru stabilirea unui ansamblu coerent de obiective şi căi de atenuare a dezechilibrelor regionale în condiţiile dinamicii economico-sociale de ansamblu, ca şi pentru identificarea măsurilor şi instrumentelor adecvate de îndeplinire a obiectivelor stabilite .

1.2 Economia regională – disciplină fundamentală în cadrul ştiinţei regionale

Economia regională reprezintă, prin sfera de cuprindere a problematicii cât şi prin nivelul de profunzime la care a ajuns, o disciplină fundamentală în cadrul ştiinţei regionale. Ştiinţa regională are drept obiect de studiu fenomene şi procese în care spaţiul, distanţa, localizarea au un rol decisiv. Ţinta, scopul său îl reprezintă formularea legităţilor de mişcare a acestora, precum şi a metodelor şi tehnicilor cu care acestea pot fi cercetate şi anticipate în evoluţia lor ulterioară (Constantin şi Tobultoc, 2003).

Ştiinţa regională a început să se contureze ca o preocupare sistematică de luare în considerare a elementului spaţiu în analizele economice în prima jumătate a secolului al XIX-lea , prin cercetările întreprinse de Johann Heinrich von Thünen (1826, 1842), acestea fiind continuate în prima jumătate a secolului al XX-lea de alţi iluştri regionalişti germani precum Alfred Weber (1909), Walter Christaller (1933), August Lösch(1940, 1944), care au constituit o adevărată şcoală germană a economiei spaţiale.

Preview document

Turism și Dezvoltare - Pagina 1
Turism și Dezvoltare - Pagina 2
Turism și Dezvoltare - Pagina 3
Turism și Dezvoltare - Pagina 4
Turism și Dezvoltare - Pagina 5
Turism și Dezvoltare - Pagina 6
Turism și Dezvoltare - Pagina 7
Turism și Dezvoltare - Pagina 8
Turism și Dezvoltare - Pagina 9
Turism și Dezvoltare - Pagina 10
Turism și Dezvoltare - Pagina 11
Turism și Dezvoltare - Pagina 12
Turism și Dezvoltare - Pagina 13
Turism și Dezvoltare - Pagina 14
Turism și Dezvoltare - Pagina 15
Turism și Dezvoltare - Pagina 16
Turism și Dezvoltare - Pagina 17
Turism și Dezvoltare - Pagina 18
Turism și Dezvoltare - Pagina 19
Turism și Dezvoltare - Pagina 20
Turism și Dezvoltare - Pagina 21
Turism și Dezvoltare - Pagina 22
Turism și Dezvoltare - Pagina 23
Turism și Dezvoltare - Pagina 24
Turism și Dezvoltare - Pagina 25
Turism și Dezvoltare - Pagina 26
Turism și Dezvoltare - Pagina 27
Turism și Dezvoltare - Pagina 28
Turism și Dezvoltare - Pagina 29
Turism și Dezvoltare - Pagina 30
Turism și Dezvoltare - Pagina 31
Turism și Dezvoltare - Pagina 32
Turism și Dezvoltare - Pagina 33
Turism și Dezvoltare - Pagina 34
Turism și Dezvoltare - Pagina 35
Turism și Dezvoltare - Pagina 36
Turism și Dezvoltare - Pagina 37
Turism și Dezvoltare - Pagina 38
Turism și Dezvoltare - Pagina 39
Turism și Dezvoltare - Pagina 40
Turism și Dezvoltare - Pagina 41
Turism și Dezvoltare - Pagina 42
Turism și Dezvoltare - Pagina 43
Turism și Dezvoltare - Pagina 44
Turism și Dezvoltare - Pagina 45
Turism și Dezvoltare - Pagina 46
Turism și Dezvoltare - Pagina 47
Turism și Dezvoltare - Pagina 48
Turism și Dezvoltare - Pagina 49
Turism și Dezvoltare - Pagina 50
Turism și Dezvoltare - Pagina 51
Turism și Dezvoltare - Pagina 52
Turism și Dezvoltare - Pagina 53
Turism și Dezvoltare - Pagina 54
Turism și Dezvoltare - Pagina 55
Turism și Dezvoltare - Pagina 56
Turism și Dezvoltare - Pagina 57
Turism și Dezvoltare - Pagina 58
Turism și Dezvoltare - Pagina 59
Turism și Dezvoltare - Pagina 60
Turism și Dezvoltare - Pagina 61
Turism și Dezvoltare - Pagina 62
Turism și Dezvoltare - Pagina 63
Turism și Dezvoltare - Pagina 64
Turism și Dezvoltare - Pagina 65
Turism și Dezvoltare - Pagina 66
Turism și Dezvoltare - Pagina 67
Turism și Dezvoltare - Pagina 68
Turism și Dezvoltare - Pagina 69
Turism și Dezvoltare - Pagina 70
Turism și Dezvoltare - Pagina 71
Turism și Dezvoltare - Pagina 72
Turism și Dezvoltare - Pagina 73
Turism și Dezvoltare - Pagina 74
Turism și Dezvoltare - Pagina 75
Turism și Dezvoltare - Pagina 76
Turism și Dezvoltare - Pagina 77
Turism și Dezvoltare - Pagina 78
Turism și Dezvoltare - Pagina 79
Turism și Dezvoltare - Pagina 80
Turism și Dezvoltare - Pagina 81
Turism și Dezvoltare - Pagina 82
Turism și Dezvoltare - Pagina 83
Turism și Dezvoltare - Pagina 84
Turism și Dezvoltare - Pagina 85
Turism și Dezvoltare - Pagina 86
Turism și Dezvoltare - Pagina 87
Turism și Dezvoltare - Pagina 88
Turism și Dezvoltare - Pagina 89
Turism și Dezvoltare - Pagina 90
Turism și Dezvoltare - Pagina 91
Turism și Dezvoltare - Pagina 92
Turism și Dezvoltare - Pagina 93
Turism și Dezvoltare - Pagina 94
Turism și Dezvoltare - Pagina 95
Turism și Dezvoltare - Pagina 96
Turism și Dezvoltare - Pagina 97
Turism și Dezvoltare - Pagina 98
Turism și Dezvoltare - Pagina 99
Turism și Dezvoltare - Pagina 100
Turism și Dezvoltare - Pagina 101
Turism și Dezvoltare - Pagina 102
Turism și Dezvoltare - Pagina 103
Turism și Dezvoltare - Pagina 104
Turism și Dezvoltare - Pagina 105
Turism și Dezvoltare - Pagina 106
Turism și Dezvoltare - Pagina 107
Turism și Dezvoltare - Pagina 108
Turism și Dezvoltare - Pagina 109
Turism și Dezvoltare - Pagina 110
Turism și Dezvoltare - Pagina 111
Turism și Dezvoltare - Pagina 112
Turism și Dezvoltare - Pagina 113
Turism și Dezvoltare - Pagina 114
Turism și Dezvoltare - Pagina 115
Turism și Dezvoltare - Pagina 116
Turism și Dezvoltare - Pagina 117
Turism și Dezvoltare - Pagina 118
Turism și Dezvoltare - Pagina 119
Turism și Dezvoltare - Pagina 120
Turism și Dezvoltare - Pagina 121

Conținut arhivă zip

  • 1 BAZE TEORETICE ECON REG.doc
  • 2 MODELE DE CRESTERE ECONOMICA REGIONALA.doc
  • 3 indicat[1].dez.reg.doc
  • 3 si 4 INDICATORII DEZVOLTARII REGIONALE.doc
  • 5 tur si dezv. reg.doc
  • 6 Directii de abordare a turismului.doc

Alții au mai descărcat și

Organizarea și gestionarea resurselor umane în turism

INTRODUCERE Turismul reprezintă un fenomen economico - social specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și influențat de...

Integrarea elementelor de etnografie și folclor în circuitul turistic vâlcean

INTRODUCERE Județul Vâlcea a cunoscut de-a lungul evoluției sale social - istorice multiple interferențe care, exprimându-se în similitudini de...

Turismul Balnear în Stațiunea Băile Felix

Cap. I. NOŢIUNI GENERALE DESPRE TURISM 1.1. Importanţa economică a turismului Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul...

Organizarea Unui Eveniment în Domeniul Turistic

În aceste vremuri în care unităţile turistice încă se chinuie să supravieţuiască recesiunii economice, unele hoteluri care deţin şi restaurante în...

Strategia de dezvoltare a municipiului Iași

Agenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată şi adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, ca instrument de promovare a dezvoltării...

Sezonalitatea Serviciilor Turistice

1. Locul marketingului turistic în marketingul serviciilor Industria turistica reprezinta un segment al industriei serviciilor, dar aplicarea în...

Cererea Turistică

Cap. 1. Caracterizare conceptuală Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi...

Sezonalitatea turistică

1. Variatiile sezoniere ale fenomenului turistic In conditiile specifice ale activitatii de turism, pe langa aspectele caracteristice ale...

Te-ar putea interesa și

Analiza Strategiilor Guvernamentale de Dezvoltare a Turismului

Introducere După 1990, se vorbeşte tot mai mult despre turism ca fiind acea ramură a economiei care alături de agricultură ar reuşi să readucă...

Strategii de Dezvoltare a Turismului Vâlcean

Introducere Ultimii ani au arătat că România se află la o rascruce definită în plan spaţial, temporal prin trecerea de la un sistem economic...

Strategie ANT

România a reprezentat o destinatie turistica importanta pentru piata zonala, promovând, cu precadere, produsele turistice de litoral, statiunile...

Strategii de Marketing în Vederea Dezvoltării Turismului Intern

CAPITOLUL 1. Consideraţii teoretico-metodologice privind dezvoltarea strategică a turismului intern în viziunea de marketing 1.1. Delimitarea...

Posibilități de Dezvoltare a Turismului în Valea Jiului

CAPITOLUL I 1. Turismul- aspecte generale Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte...

Rolul Braziliei în Turismul Mondial de Litoral

INTRODUCERE Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia...

Dezvoltarea Turismului Rural în Regiunea de Nord a Republicii Moldova

Introducere Turismul reprezintă unul din cele mai importante şi mai complexe fenomene ale activităţii umane, atestat încă din cele mai vechi...

Rolul Israel în Turismul Mondial de Litoral

INTRODUCERE Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă...

Ai nevoie de altceva?