Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Turism
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 25093
Mărime: 440.11KB (arhivat)
Publicat de: Raluca Balazs
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Tema 1 Fenomenul urban —baza de studiu pentru economia urbana.

1. Forme de organizare spatiala a populatiei

2. Economia urbana- ramura a stiintei economice.

Inca din fazele primare ale dezvoltarii sale, societatea umana a remodelat cadrul natural creand mediul denumit de catre specialisti drept artificial. compus din multiple echipamente ce deservesc cerintele curente ale populatiei. Forma cea mai sintetica de concretizare a meditilui artificial o reprezinta localitatile, optimizate ca marime, structura, inzestrare si infatisare, astfel incat sa poata raspunde exigentelor sociale. Primul tip de asezare umana 1-a constituit satul, realizat ca urmare a primii mari diviziuni a muncii sociale, desprinderea agriculturii de sfera pastoritului, dand astfel omului posibilitatea de a se emancipa de constringerile cadrului natural. Acest tip de asezare se caracterizeaza

• printr-un numar relativ limitat de locuitori,

• suprafata redusa si ocupare extensive

• inzestrare restrinsa cu dotari de interes colectiv

In contrapartida aglomeratia urbana reprezinta un spatiu caracterizat prin:

• incadrarea populatiei in ramuri ecomomice si sectoare de activitate neagricole,in care: munca se desfasoare cu ocupare permanenta, fara intreruperi sezoniere si cu un inalte nivel de productivitate;

• transferarea populatiei ocupate, in ponderi tot mai mari, din sectoriul productiei nemijlocite in sectorul serviciilor;

• modificarea structurii vietii sociale, a conceptelor si mentalitatilor indivizilor: interesul crescind pentru cultura , ocuparea timpului liber;

• intensificarea mobilitatii, cresterea contactelor sociale, amplificarea circulatiei informatiilor;

• impartirea teritoriului in zone specializate din punct de vedere al profilului social si economic;

• preocuparea deosebita pentru calitatea fondului construit si pentru aspectul spatiilor libere;

• prezenta si dezvoltarea unei retele de comunicatie cu mijloace perfectionate de transport pentru categorii de trafic differentiate

• dezvoltarea suprafetelor spatiilor verzi si a zonelor pentru sport si recreere.

Desi la prima vedere conceptul de oras (centru urban) pare extrem de clar, in realitate exista o serie de elemente ce trebuie luate in considerare. Definirea orasului difera de la tara la tara in functie de criterii diferite: - numarul locuitorilor; dotarea cu echipament tehnico-edilitar,(considerandu-se asezare urbana acea localitate care dispune de o dotare corespunzatoare privind confortul si igiena locuitorilor: alimentare cu apa si canalizare, alimentare cu energie electrica,telefonie, strazi etc.; - dotarile social-culturale care trebuie sa asigure satisfacerea intereselor publice de odihna si recreere; - importanta in teritoriu; - criterii administrative. Cu toate ca la nivel international demersul de stabilire a unor criterii de clasificare a asezarilor omenesti este extrem de dificil se contureaza totusi cateva criterii general valabile:

• criteriul numeric are in vedere marimea demografica a centrelor (de exemplu de la 250 locuitori in Danemarca, 300 in Islanda, 1.000 in Canada, 2.500 in SUA la 10.000 de locuitori in Spania, Elvetia si pana la 20.000 in Olanda);

• criteriul numeric asociat cu nivelul de dotare edilitar-gospodareasca sau cu criteriul administrativ,

• criterii hotarate de guvern in cazul unor tari ca Romania, Republica Moldova, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Suedia, Japonia, etc. Unde orasele sunt decretate prin acte normative ce au la baza cerinte legate de pozitia geografica favorabila, dimensiunea demografica, potentialul economic diversificat, structura urbanistica, organizarea intravilanului, gradul de dezvoltare a serviciilor.

In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari fenomene, proprii lumii in care traim: -pe de o parte expolzia demografica, cresterea numarului locuitorilor planetei la cote necunoscute in decursul istoriei,- iar pe de alta parte, -desi in stransa legatura-explozie urbanistica, aparitia si profilarea la scara planetara a marilor aglomeratii urbane, exodul unor mase impresionante de populatie rurala catre oras, cu toate consecintele care decurg. Prognozele Bancii Mondiale:

-catre 2050 popuatia globului va atinge 10mlrd locuitori in conditiile in care in tarile lumii a treia se nasc aproximativ 240 nou nascuti pe minut, in timp ce in Europa si tarile desvoltate numarul de nou nascuti se situiaza la aproximativ 26. Daca acesta tendinta se va mentine si in urmatoarele decenii este de asteptat ca populatia Asiei sa adinga 5,8-6 mlrd, Africa -2mlrd,America Latina 810mln, Australia si Ociania 46 mln. Europa 720m1n -numarul urbanilor va creste de la1,5 mlrd la 3,5 mIrd, iar din 3 oraseni, aproximtiv 2 vor locuitori ai lumii a treia. Pentru a cuprinde dimensiunea acestui proces este de retinut ca pentru cazare in orase a unei populatii suplimentare de aproximativ 1.7 mlrd locuitori, specialistii estimeaza necesitatea de a construi in fiecare zi un oras pentru 200 mii locuitori.

De retinut:

Aglomeratia urbana Aglomeratia urbana este formata in jurul unui oras mare ,iar conurbatia ,din mai multe orase comparabile intre ele ca dimensiuni. Conurbatia reprezinta un sistem teritorial constituit din mai multe orase mari (orase satelit) care graviteaza in jurui unui oras important economic (oras polarizator). Ideea de conurbatie este bine ilustrata prin concentrarea teritoriala de orase a zonei Rurh din Germania, orasele principale (dintre care Essen este situat central) fiind comparabile intre ele ca dimensiuni. Alte conurabatii europene clare sunt Randstadt Holland (care reuneste principalele orase olandeze). Katowice (sau Silezia Superioara, in jurul orasului industrial Katowice), Donetk(suprapusa zonei urban-industriale Donbass). Aspectele sunt diferite in cazul regiunii Tokyo ,care poate fi interpretata ca o aglomeratic urbana (Tokyo fiind mai mare decat orasele din jurul sau), dar si ca o conurbatie (aceste orase fiind, la randul lor, foarte mari),In mod similar zona Osaka-Kobe s.a. In multe cazuri insa„ aspectul de aglomeratie urbana este foarte evident (Ciudad de Mexico, Londra, Paris, Moscova, Calcutta, Seul ). Aglomeratiile urbane au si functii de metropole , de diferite dimensiuni functionale si teritoriale (mondiale, continentale, nationale, rezionale). Metropola = oras mare atat ca nr. de locuitori (depaseste 1 milion) cat si ca extindere teritoriala. Pe glob exista 315 orase milionare . Metropola imdeplineste rol de capitala la nivel regional sau national. Cele mai mari concentrari urbane — 1995 (populatia - in milioane locuitori):

• 1.Moscova • 2. Londra • 3. Paris • 4. Istanbul • 5. Roma • 6. Berlin • 7. Madrid • 8. Viena • 9. Amsterciam • 10. Bruxelles • 11. Bucuresti

1 Tokyo (Japonia) 27,0 2 Ciudad de Mexico (Mexic) 16,6 3 Sao Paulo (Brazilia) .16.5 4 New York (SUA) .16,5 5 Mumbay (India) 15,1 6 Shangay (China) 13,6 7 Los Angeles (SUA) 12,4 8 Calcutta (India) .11,9 9 Buenos Aires (Argentina) 11,8 10 Seul (Rep.Coreea) 11,6 Cele mai mari orase europene

Acestei perspective nu i se poate opune decit o politica globala a cresterii, care sa include in stategia sa b) problematica folosirii rationale a spatiului si protejarea mediului ambiant; c) economia spatiilor amenajate, in principal a spatiului urban, plecand de la teza ca economia viitorului va fi economia marilor ansambluri urbane. In acest cadru, inca de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, inclusiv din ratiuni legate de refacerea centrelor urbane distruse si din necesitatea remodelarii oraselor pentru a le adapta din punct de vedere al folosirii spatiului si asigurarii cadrului de confort urban, evolutiei sociale pe plan tehnologic, economic si comportamental, a aparut si s-a dezvoltat un nou domeniu al stiintelor economice- economie urbana- al carui obiect de cercetare pleaca de la recunoasterea orasului ca agent economic al carui continut este dat de sistemul unitar de functiuni specifice care concura la asigurarea cadrului de afirmare a ceea ce numim indeobste confortul urban.

Putem, asadar, intelege orasul ca fiind un sistem unitar de functiuni pentru asigurarea de servicii specifice pentru populatie si pentru agentii economici ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul orasenesc. Cu privire la conceptul de sistem unitar de functiuni al orasului se evidentiaza drept functiuni caracteristice urmatoarele: -functia rezidentiala-locuinte -servicii comunale -timp liber -functia economica-industrie -agricultura -comert- cu marfuri echipament hotelier si de primire.

Preview document

Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 1
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 2
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 3
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 4
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 5
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 6
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 7
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 8
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 9
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 10
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 11
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 12
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 13
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 14
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 15
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 16
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 17
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 18
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 19
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 20
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 21
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 22
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 23
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 24
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 25
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 26
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 27
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 28
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 29
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 30
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 31
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 32
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 33
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 34
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 35
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 36
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 37
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 38
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 39
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 40
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 41
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 42
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 43
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 44
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 45
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 46
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 47
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 48
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 49
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 50
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 51
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 52
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 53
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 54
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 55
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 56
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 57
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 58
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 59
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 60
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 61
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 62
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 63
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 64
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 65
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 66
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 67
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 68
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 69
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 70
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 71
Urbanizare și urbanism. Activitatea comercială. Politici de investiții - Pagina 72

Conținut arhivă zip

  • Urbanizare si Urbanism. Activitatea Comerciala. Politici de Investitii
    • New Microsoft Word Document (2).doc
    • New Microsoft Word Document (3).doc
    • New Microsoft Word Document (4).doc
    • New Microsoft Word Document (5).doc
    • New Microsoft Word Document (6).doc
    • New Microsoft Word Document (7).doc
    • New Microsoft Word Document (8).doc
    • New Microsoft Word Document (9).doc
    • New Microsoft Word Document.doc

Alții au mai descărcat și

Managementul agenției de turism

Capitolul 1 STRUCTURA, PERFORMANTELE SI COMPORTAMENTUL FIRMELOR DE TURISM 1) Conducerea şi performanţele firmelor pe piaţă au fost studiate...

Economia Turismului

Primele încercări de abordare a marketingului turistic s-au materializat în Spania, în 1965, unde G. Schellenberg a scris lucrarea Marketing y...

Planificare și Organizarea a unui Eveniment în Turism

INTRODUCERE Ce reprezintă termenul „meeting”? În practică utilizăm o serie de termeni: întrunire, expoziţii, simpozioane, congrese, evenimente...

Tourism Resources Management

1. INTRODUCTION TO THE TRM Being under the influence of financial efficiency, the research of the tourist techniques moves once and for all into...

Turism - România - Locuri Unice, Oameni Ospitalieri

Datorită configuraţiei variate a teritoriului şi istoriei multimilenare a poporului român, potenţialul turistic natural şi antropic al României...

Amenajări turistice

CURSURI AMENAJARI TURISTICE CURS 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avand o capacitate de cazare...

Politici Macroeconomice în Turism

Curs 1 Cuprins 1. Definirea termenilor 2. Orientări macroeconomice 1. Definirea termenilor(1) Economia-ansamblul activităţilor umane...

Activitatea Agențiilor de Turism

1. Definire conceptuală şi tipologie În literatura de specialitate şi în terminologia Organizaţiei Mondiale a Turismului se foloseşte noţiunea de...

Ai nevoie de altceva?