Legitimitatea proceasuala activa a Curtii de Conturi Europene

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Legitimitatea proceasuala activa a Curtii de Conturi Europene.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 48 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Administratie Publica

Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE 3
Capitolul I
CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA CURȚII EUROPENE DE CONTURI
Secțiunea I
Premisele apariției Curții Europene de Conturi 6
Secțiunea a II-a
Dezvoltarea Curții Europene de Conturi 7
Secțiunea a III-a
Curtea Europeană de Conturi din perspectiva Tratatului de la Lisabona 8
Secțiunea a IV-a
Menirea Curții de Conturi a Uniunii Europene 9
Capitolul II
ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CURȚII DE CONTURI A UNIUNII EUROPENE
Secțiunea I
Caracterul colegial 12
Secțiunea a II-a
Componența Curții de Conturi
1. Membrii Curții de Conturi (Colegiul de Auditori) 12
2. Președintele - primus inter pares (cel dintâi dintre egali) 15
3. Camere și comitete 16
4. Secretarul general 17
5. Personalul Curții 17
Secțiunea a II-a
Modul de organizare a Curții de Conturi 18
Secțiunea a III-a
Modul de funcționare a Curții de Conturi 20
Capitolul III
COMPETENȚELE CURȚII DE CONTURI A UNIUNII EUROPENE
Secțiunea I
1. Activitatea de audit a Curții de Conturi 22
2. Principiile care guvernează activitatea Curții de Conturi 25
Secțiunea a II-a
Raportul anual privind exercițiul financiar 26
Secțiunea a III-a
Declarația de asigurare 27
Secțiunea a IV-a
Asistarea celorlalte instituții ale Uniunii Europene 27
Secțiunea a V-a
Legitimitatea procesuală activă a Curții de Conturi 29
Capitolul IV
STUDIU DE CAZ PRIVIND CALITATEA APEI ȘI ACCESUL LA APĂ ÎN ROMÂNIA DIN PERSPECTIVA RAPORTULUI SPECIAL AL CURȚII DE CONTURI CU NR. 12/2017
Secțiunea I
Concluziile și recomandările Curții de Conturi 34
Secțiunea a II-a
Obiectivele politicii naționale 39
CONCLUZII 41
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 45

Extras din document

CUVÂNT ÎNAINTE

Uniunea Europeană constituie, prin cadrul său instituțional unic pe scena relațiilor internaționale și prin întrepătrunderea dintre drept și politică, un obiect de studiu deosebit de interesant, fiind rezultatul cel mai convingător și complex al procesului de unificare europeană început la finele celui de-Al Doilea Război Mondial.

Sistemul instituțional al Uniunii Europene, asemenea întregului proces de integrare europeană, a cunoscut o permanentă transformare, determinată de nevoile de adaptare la realitățile concrete marcate de reorganizarea și perfecționarea unor instituții și organisme devenite clasice și de apariția unora noi. În prezent acesta desemnează unul dintre cele mai complexe sisteme instituționale din lume, urmărind integrarea intereselor politice ale statelor membre, prin administrarea diverselor politici și strategii comune inițiate de acestea.

Instituțiile Uniunii Europene formează structura de bază a Uniunii, asigurând promovarea valorilor, urmărirea obiectivelor și susținerea intereselor sale, ale cetățenilor săi și ale statelor membre, precum și asigurarea coerenței, a eficacității și a continuității politicilor și acțiunilor sale. Fiecare dintre ele ocupă un loc distinct în organizarea Uniunii Europene răspunzând unor nevoi fundamentale, astfel că, în funcție de sfera de competențe pe care o au, există: instituții cu putere de decizie, autorități cu rol de control, organisme cu funcții de natură financiară, organisme cu rol consultativ, organisme interinstituționale și autorități descentralizate. De asemenea, fiecare instituție reprezintă un principiu determinat, are un fundament politic și sociologic distinct și își exercită atribuțiile, respectiv competențele, în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (abr. TFUE) , la care se adaugă cele prevăzute în Tratatul privind Uniunea Europeană (abr. TUE) .

Deși la nivel instituțional se poate vorbi despre existența unui sistem unic al Uniunii Europene, lucrarea nu își propune să intre în detalii cu privire la toate aceste instituții, ci își dorește o prezentare exhaustivă a uneia dintre principalele instituții europene, creată pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, și anume Curtea de Conturi a Uniunii Europene, cunoscută și drept Curtea Europeană de Conturi.

Rațiunea alegerii temei de față este dată, în primul rând, de evoluția integrării europene, un domeniu vast și fascinant, mai ales datorită complexității raporturilor juridice stabilite între statele membre și instituțiile Uniunii Europene.

Prin tematica prezentată, lucrarea oferă posibilitatea aprofundării problematicii referitoare la Curtea de Conturi, în general ca instituție care a funcționat în temeiul tratatelor institutive , și cu trimitere directă la modul său de funcționare, la sfera de atribuții și la scopul urmărit, după crearea Uniunii Europene, în special.

Cu privire la necesitatea și importanța cercetării temei de față pot fi aduse, ca argumente, locul pe care Curtea Europeană de Conturi îl ocupă în cadrul sistemului instituțional al Uniunii, relația dintre această instituție și statele beneficiare de fonduri europene, precum și utilitatea domeniului după aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.

Lucrarea prezintă un caracter teoretic și, totodată, aplicativ și de cercetare, fiind structurată în patru capitole, împărțite pe mai multe secțiuni.

Primul capitol al lucrării debutează cu o prezentare cronologică a evoluției istorice a Curții Europene de Conturi, cu evidențierea tratatelor ce au marcat această instituție. Pornind de la traseul evolutiv al acestei instituții a fost subliniată menirea principală a Curții de Conturi ca instituție autonomă, independentă, dar fără personalitate juridică, deoarece aceasta nu acționează în nume propriu, ci în interesul Uniunii Europene, ducând la îndeplinire acele atribuții care îi sunt stabilite în mod expres, respectiv verificarea conturilor și a execuției bugetului general al Uniunii.

Al doilea capitol al lucrării privește organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Uniunii Europene, ținând seama de principiile fundamentale care guvernează activitatea oricărei instituții la nivel unional, și anume: autonomia de voință, atribuirea de competențe, echilibrul instituțional, cooperarea instituțională și transparența instituțională. Independența Curții de Conturi, în raport cu alte instituții unionale și cu statele membre, libertatea deplină în organizarea, planificarea activității de audit și publicarea rapoartelor sale constituie garanția obiectivității în desfășurarea activității sale de control.

Fisiere in arhiva (1):

  • Legitimitatea proceasuala activa a Curtii de Conturi Europene.docx

Bibliografie

Cursuri, tratate, monografii
- Cairns, Walter, “Introducere în legislația Uniunii Europene”, Editura Universal Dalsi, 2001;
- Cotea, Felician, „Drept comunitar european”, Editura Wolters Kluwer, București, 2009;
- Dacian, Cosmin Dragoș, „Uniunea Europeană. Instituții. Mecanisme”, ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2007;
- Dumitrescu, Sterian, Niță, Ion, Ciochină, Iuliana, „Construcția europeană. Uniunea Europeană”, Editura „Independența Economică” Pitești, 2005;
- Filipescu, Ion P., Fuerea, Augustin, „Drept instituțional comunitar european”, ediția a IV-a, Editura Actami, București, 1999;
- Fuerea, Augustin, „Manualul Uniunii Europene”, ediția a III-a, Editura Universul Juridic, București, 2006;
- Fuerea, Augustin, „Manualul Uniunii Europene”, ediția a V-a, Editura Universul Juridic, București, 2011;
- Ghica, Luciana-Alexandra, “România și Uniunea Europeană. O istorie cronologică”, Editura Meronia, București, 2006;
- Ghica, Luciana-Alexandra (coord.), Buradă, Valentin, Canovici, Iuliana, Stancu, Eugen, „Enciclopedia Uniunii Europene”, Editura Meronia, București, 2006;
- Popescu, Roxana-Mariana, „Dreptul Uniunii Europene. Teste grilă și sinteze legislative”, Editura Universul Juridic, București, 2013,
- Rusu, Eleonora Ioana, Gornig, Gilbert, „Dreptul Uniunii Europene”, ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2009;
- Scăunaș, Stelian, „Uniunea Europeană. Construcție. Reformă. Instituții. Drept”, Editura C.H. Beck, București, 2008;
- Ștefan, Tudorel, Andreșan-Grigoriu, Beatrice, “Drept comunitar”, Editura C.H. Beck, București, 2007;
- Tescașiu, Bianca, “Instituții europene. Schimbări și adaptări din perspectiva extinderii UE”, Edit. C.H. Beck, București, 2009;
- Vâlcu, Elise Nicoleta, “Drept comunitar instituțional”, ediția a III-a - revizuită și adăugită, Editura Sitech, Craiova, 2013.
Articole de specialitate
- Anghel, Ion M., „Scurte considerațiuni asupra modului de stabilire a competențelor Uniunii Europene în regimul Tratatului de la Lisabona”, articol publicat în Revista Română de Drept Comunitar cu numărul 1 din data de 27 februarie 2009;
- Bădoi, Maria, Săvescu, Andrei Eusebiu, „Adoptarea Standardelor Internaționale de Audit la nivelul UE”, articol publicat în Revista Română de Drept Comunitar cu numărul 5 din data de 30 septembrie 2009;
- Bârlog, Dragoș-Marian, „Considerații privind unele acțiuni judiciare în dreptul comunitar”, articol publicat în Revista Română de Drept Comunitar cu numărul 1 din data de 31 martie 2006;
- Ciochină, Gheorghe, Ciochină, Iuliana, “Curtea de Conturi Europeană - Instituția de audit extern a Uniunii Europene”, articol publicat pe site-ul: http://www.oeconomica.uab.ro;
- Costea, Ioana Maria, „Europenizarea dreptului penal sau protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene”, articol publicat în Revista Română de Drept Comunitar cu numărul 5 din data de 28 octombrie 2008;
- Georgescu, Mihaela, „Procedura bugetară a Uniunii Europene”, articol publicat în Revista Română de Drept Comunitar cu numărul 3 din data de 30 septembrie 2005;
- Gheța, Ciprian, “Curtea de Conturi a Uniunii Europene”, 2010, articol publicat pe site-ul https://www.scribd.com;
- Militaru, Ioana Nely, “Actele susceptibile de trimitere prejudiciară în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene”, articol publicat în Revista Română de Drept Comunitar cu numărul 2 din data de 30 iunie 2004.
Legislație
- Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană - 1992 (intrat în vigoare în 1993);
- Tratatul de la Amsterdam privind Uniunea Europeană - 1997 (intrat în vigoare în 1999);
- Tratatul de la Nisa, semnat în februarie 2001 (intrat în vigoare în februarie 2003);
- Tratatul de la Lisabona, semnat în 2007 (intrat în vigoare în 2009);
- Regulamentul de procedură al Curții de Conturi a Uniunii Europene;
- Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman;
- Directiva 1787/2015 a Comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II și III la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman;
- Legea nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile, cu completările și modificările ulterioare.
Adrese de Internet
- https://www.eca.europa.eu/ro;
- http://eur-lex.europa.eu;
- http://www.intosai.org;
- https://www1.agerpres.ro;
- https://www.ccina.ro;
- http://www.fonduri-structurale.ro;
- http://www.ms.ro.