Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină

Disertație
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 11940
Mărime: 198.35KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector Univ. Dr. Sorici Octavian Costin
Facultatea de Stiinte Economice
Universitatea Ovidius, Constanta

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I: POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A UNIUNII EUROPENE ÎN ROMÂNIA

I.1. Premisele dezvoltării regionale în România . 6

I.1.1. Istoricul dezvoltării regionale ... 6

I.1.2. Capitolul 21 de negocieri cu Uniunea Europeană: Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale ..

7

I.2. Politici de dezvoltare regională și coeziune socială în România . 9

I.2.1. Planul Național de Dezvoltare .. 9

I.2.2. Planuri sectoriale, planuri județene și regionale de dezvoltare . 11

I.2.3. Colaborarea cu partenerii sociali și economici . 14

I.2.4. Procesul de programare . 14

CAPITOLUL II: PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ - MĂSURA 322

II.1. Programul Operațional Regional 2007-2013 ... 16

II.2. Criteriile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului .. 17

II.3. Tipuri de servicii/acțiuni sprijinite ... 18

II.4. Tipuri de investiții și cheltuieli neeligibile .. 22

II.6. Alocarea financiară (indicativă) .. 23

CAPITOLUL III: REABILITAREA DRUMURILOR COMUNALE DIN LOCALITATEA LUMINA

III.1. Prezentarea proiectului . 25

III.2. Analiza factorilor interesați .. 27

III.3. Analiza problemelor . 33

III.4. Analiza obiectivelor . 36

III.5. Analiza strategiilor ... 38

III.6. Abordarea prin Cadrul Logic ... 40

CONCLUZII ... 47

BIBLIOGRAFIE . 49

Extras din document

INTRODUCERE

Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere și competitive zone din lume, atât din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economică, cât și al potențialului de dezvoltare. Cu toate acestea, disparitățile privind prosperitatea și productivitatea dintre statele membre și regiunile acestora reprezintă o slăbiciune structurală majoră.

Politica de coeziune economică și socială cuprinde toate acțiunile Uniunii Europene care vizează realizarea dezvoltării economice armonioase și echilibrate a acesteia, în special prin promovarea reducerii disparităților de dezvoltare între diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene, a egalității șanselor și a dezvoltării durabile.

Coeziunea reprezintă procesul de reducere a disparităților de dezvoltare economică și socială.Coeziunea economică și socială reprezintă unul din obiectivele prioritare ale Uniunii Europene, alături de la Piață Unică și Uniunea Economică și Monetară (tratatul de la Maastricht).

Extinderea a condus la creșterea diferențelor de dezvoltare economică între vechile și noile statele membre, al căror nivel de dezvoltare e mult mai scăzut. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană (UE) a noilor membrii, Produsul Intern Brut (PIB) mediu/locuitor al UE a scăzut cu 12.5%. De asemenea, una din patru regiuni de nivel NUTS II ale Uniunii Europene are PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară.

Dincolo de statisticile PIB, exista totuși inegalități complexe între statele membre și celelalte regiuni, datorate diferențelor în ceea ce privește: infrastructura, calitatea mediului, înconjurator, somajul și abilitățile forței de muncă relevante pentru dezvoltare, mărimea și diversitatea afacerilor, nivelurile de inovare și utilizarea tehnologiei în afaceri.

Bugetul UE se stabilește pentru o perioadă de 7 ani, schițând un cadru de aplicare pentru fiecare an calendaristic, astfel, în fiecare an bugetul UE este adaptat conform creșterii și inflației economice. Iar din motivul precizat, structurile UE abilitate în această problemă trebuie să posede o capacitate distinctivă, pentru a prevedea anumite procese economice, politice și sociale atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul extern.

Stabilirea bugetului este cel mai complex și de durată proces decizional din UE. Un alt aspect al bugetului UE se referă la faptul că, bugetul se constituie din venituri vamale, impozite agricole, contribuția proporțională a statelor membre din PIB-ul acestora și o proporție specificată din evaluarea TVA (Taxa pe Valoarea Adaugată) în statele membre. Acest lucru face ca bugetul respectiv să aibă un specific total diferit față de bugetele clasice. Astfel, dezvoltarea și coeziunea regională sunt elemente esențiale în procesul de stabilire a prevederilor bugetare multianuale. Conform dezvoltării regionale și a dezechilibrelor existente, bugetul comunitar poate fi mai mic sau mai mare, cu un deficit mai mare sau mai mic, puțin sau mai mult fraudat.

Uniunea Europeană tinde sa soluționeze „probleme mari”, prin intermediul unor costuri rezonabile, încurajând dezvoltarea durabilă, armonioasă și echilibrată, contribuind la creșterea ocupării forței de muncă, la protejarea mediului și a egalității de șanse.

Toate aceste schimbări fundamentale sunt susținute de către Uniunea Europeană care acordă suport financiar țărilor candidate prin instrumentele structurale de pre-aderare care au un rol esențial în acest proces.

În acest context, pentru perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune este considerată principalul instrument prin care se va realiza modernizarea economiei Uniunii Europene.

Am ales această temă tocmai datorită importanței deosebite pe care aceasta o are o are în iconomia dezvoltării durabile a țării noastre și a impactului asupra fiecaruia dintre noi, în calitate de cetățeni ai României, și, implicit, cetățeni ai Uniunii Europene.

CAPITOLUL I: POLITICA DE DEZVOLATARE REGIONALĂ A UNIUNII EUROPENE ÎN ROMÂNIA

I.1. Premisele dezvoltării regionale în România

I.1.1. Istoricul dezvoltării regionale

Politica de dezvoltare regională reprezintă o componență esențială a procesului de reformă în România, având drept scop principal diminuarea dezechilibrelor economice și sociale acumulate, preîntâmpinarea apariției unor noi dezechilibre și susținerea dezvoltării generale durabile a tuturor regiunilor țării.

Aceasta politică a fost introdusă în România în anul 1998. Până la acea dată, România nu și-a formulat în mod clar o politică de dezvoltare regională, deși guvernele au acționat în acest sens prin diverse politici macro-economice și sectoriale. Astfel, au existat programe specifice de dezvoltare a unor zone sever dezavantajate, cum ar fi Munții Apuseni, Delta Dunării sau județele Botoșani, Giurgiu și Vaslui.

Odată cu înaintarea în reformele necesare tranziției către o economie de piață funcțională, precum și în contextul cerințelor pe care România trebuia să le respecte pentru a putea adera la Uniunea Europeană, s-a conturat necesitatea adoptării de către România a unei politici de dezvoltare regională eficientă și clară, ca element nou și important al strategiei de reformă, care să fie benefică nu numai pentru regiunile mai puțin dezvoltate, ci și pentru dezvoltarea socio-economică a țării, în general. Astfel, în perioada 1996-1998, Comisia Europeană și Guvernul României au dezvoltat programul Phare pentru politica de dezvoltare regională care a avut ca obiective, pe de o parte, conștientizarea factorilor responsabili și a publicului larg asupra dezvoltării regionale în România, iar pe de altă parte, propunerea unui model de dezvoltare regională propriu României, pe baza unei analize detaliate a situației existente, precum și a cadrului istoric și cultural specific.

Astfel, studiul „Carta Verde a Dezvoltării Regionale în România”, elaborat în anul 1997 în cadrul menționatului program Phare, a propus un model concret de abordare a dezvoltării regionale, conturând principiile, obiectivele, instrumentele și instituțiile necesare promovării unor politici în acest domeniu. În perioada urmîtoare, 1997-1998, unitățile administrativ-teritoriale organizate la nivel județean s-au asociat în mod voluntar, conturându-se opt regiuni de dezvoltare propuse în studiul menționat și înființându-se agențiile de dezvoltare regionale corespunzatoare.

Bibliografie

Lucrări consultate:

1. C. Parlog, Dezvoltare regionala si integrare europeana, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2003,;

2. C. O. Sorici, Proiectul cu finanțare internațională, Ed. Universitatea Craiova, Craiova, 2012;

3. C. Staiculescu, Solicitarea cu success a fondurilor europene, Editie Martie, Ed. Forum, Bucuresti, 2006;

4. C. Ionescu, N. Toderas, Politica de dezvoltare regionala, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2007;

5. D. Johnson, C. Turner, European Business: Policy Challenges for the New Commercial Environment, Ed. Routledge, London, 2000;

6. I. Pascal, Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale”, Ed. Dacris, Bucuresti, 2004;

7. M. Birsan, Integrarea economica europeana, volumul 1, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1995;

8. M. Cardwell, The European Model of Agriculture: Studies in European Law, Ed. Oxford University Press, London, 2004;

9. M. Costea, S. Costea, Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Provocari si perspective, Ed. Institutul European, Iasi, 2007;

10. M. Vincze, Dezvoltare regionala si rurala, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000;

11. V. M. Ciocan, Drept european,institutii europene, fonduri structurale, Ed. GrafNet, Oradea, 2007;

Site-uri consultate:

1. http://www.adrvest.ro/attach_files/Scurt%20Istoric%2oPol%20Coez.pdf

2. http://www.aor.ro/documente/Prezentare%20Cristian%20David.pdf

3. http://www.consultanta-fonduri.ro/fonduri-structurale

4. http://www.creditefinanciare.ro/fonduri_structurale

5. http://www.dreptonline.ro/utile/finantare_post_aderare.php

6. http://www.finantare.ro/pag1,Politica-regionala-a-Uniunii-Europene,id2.html

7. http://www.finantare.ro/pag1,Politica-regionala-a-Uniunii-Europene,id2.html

8. http://www.finantare.ro/stire-5067-S_au-alocat-fondurile-structurale-pe-regiuni.html

9. http://www.ier.ro/Conferinte/sinteza_FS-29-01-08.pdf

10. http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/EU.pdf

Preview document

Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 1
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 2
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 3
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 4
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 5
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 6
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 7
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 8
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 9
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 10
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 11
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 12
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 13
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 14
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 15
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 16
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 17
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 18
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 19
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 20
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 21
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 22
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 23
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 24
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 25
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 26
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 27
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 28
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 29
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 30
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 31
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 32
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 33
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 34
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 35
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 36
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 37
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 38
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 39
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 40
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 41
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 42
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 43
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 44
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 45
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 46
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 47
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 48
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 49
Politici de dezvoltări regionale, reabilitarea drumurilor din lumină - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Politici de dezvoltari regionale, reabilitarea drumurilor din lumina.docx

Alții au mai descărcat și

Orientarea administrației publice locale spre formare și perfecționare profesională ca factor de creștere a performanțelor

Lucrarea propune o cercetare privind creşterea performanţei administrației publice locale prin orientarea acesteia spre formare şi perfecţionare...

Mijloace și tehnici de comunicare - Relațiile cu media

furnizeză informații mediei; propun material precum fotografii, casete video, reprezentări grafice a informației asistate de calculator, etc;...

Finanțare europeană

Capitolul 1 - Instrumente Structurale 1.1. Scurta prezentare Uniunea Europeana este una dintre regiunile cele mai prospere din lume. De la data...

Legislația mediului

CAPITOLUL 1. MEDIUL – NOȚIUNI GENERALE Mediul reprezintă ansamblul factorilor ecologici, care ne oferă apă, oxigen, hrană, energie etc., în...

Structura pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Având în vedere importanța și compexitatea dimensiunii urbane a politicii de coeziune în perioada 2014-2020 și ținând cont și de experiența...

Procedura civilă

Principiile fundamentale ale procesului civil Principiul legalitatii Justitia se infaptuieste in numele legii Procesul civil se desfasoara in...

Managementul resurselor umane în administrația publică locală

Memoriu justificativ Etapa tranzitorie spre o economie concurențială implică după sine fenomene și mutații semnificative în paradigma fenomenelor...

Administrație publică

STATUL - reprezintă forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geografic pe un...

Ai nevoie de altceva?