Rolul mediatorului european

Imagine preview
(10/10 din 2 voturi)

Aceasta disertatie trateaza Rolul mediatorului european.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 51 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Apostolache Mihaela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Administratie Publica

Cuprins

INTRODUCERE 7
CAPITOLUL 1. Consideraţii introductive privind conceptul de ,,ombudsman” la nivelul Uniunii Europene 10
1.1. Abordări terminologice ale noţiunii de ,,ombudsman”(avocat al poporului, mediator) 10
1.2. Apariţia şi evoluţia conceptului la nivelul diferitelor sate 12
1.3. Justificarea teoretică şi practică a instituţiei Mediatorului European 17
1.3.1. Conceptul de ,,mediator european” - necesitate şi importanţă 20
CAPITOLUL 2. Statutul Mediatorului European 22
2.1. Originalitatea instituţiei. Trăsăturile generale ale Ombusmanului European 22
2.2. Modalitatea de desemnare a Mediatorului European 23
2.3. Domeniile de competenţă ale Mediatorului European 26
2.4. Misiunea Mediatorului European 28
2.5. Funcţionarea instituţiei Mediatorului European. Atribuţiile Mediatorului European 31
2.6. Răspunderea Mediatorului European 35
CAPITOLUL 3. Relaţiile Mediatorului European cu alte organe şi instituţii 38
3.1. Relaţiile dintre Mediatorul European şi celelalte instituţii ale UE 38
3.2. Cooperarea cu mediatori şi organe similare din statele membre ale UE 41
3.3. Asemănări/deosebiri dintre Avocatul Poporului din România şi Mediatorul European 44
3.4. Determinarea noţiunii de drept la o bună administrare în baza Codului de bună conduită administrativă 45
3.5. Studiu de caz: un aspect relevant al activităţii Mediatorului European 50
CONCLUZII 53
BIBLIOGRAFIE 55

Extras din document

Lucrarea abordează tema „Rolul Mediatorului European” pornind de la considerentul că rolul său în Uniunea Europeană dezvoltă cel mai mare interes pentru apărarea drepturilor cetăţenilor europeni.

Tema mea doreşte să prezinte noţiuni legate despre Mediatorul/Ombudsmanul European, Mediatorul Republicii, Defensor del Pueblo, Provedor de Justicia, Avocatul Poporului, Procuror Parlamentar, Apărător Public, Comisar pentru drepturile omului, Avocat General, Comisar Parlamentar, Controlor de Stat etc. Descrierea misiunii acestora a constituit obiectul de interes al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, adoptată la Roma, la 4 noiembrie 1950, al Pactului Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, adoptat de Adunarea Generală a ONU la 16 decembrie 1966, al Pactului Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat de Adunarea Generală a ONU la 16 decembrie 1966. Am ales această temă deoarece pe parcursul acestor ani de Master în domeniul Ştiinţelor Administrative, materia faţă de care am dezvoltat cel mai mare interes a fost Drepturile Cetăţenilor Europeni. Lucrarea de faţă are ca incipit introducerea şi este structurată pe trei capitole, concluzii studiu de caz dar şi o bibliografie.

Astfel, Capitolul I abordeaza o temă generală şi anume Consideraţii introductive privind conceptul de ,,ombudsman” la nivelul Uniunii Eurpene. În cuprinsul acestui capitol am realizat o prezentare detaliată pentru următoarele subcapitole: abordări terminologice ale noţiunii de ,,ombudsman” (avocat al poporului, mediator), apariţia şi evoluţia conceptului la nivelul diferitelor state, justificarea teoretică şi practică a instituţiei Mediatorului dar şi un subsubcapitol ce constă în prezentarea conceptului de ,,mediator european” – necesitate şi importanţă.

Capitolul II face referire la Statutul Mediatorului European mai exact la: originalitatea instituţiei şi trăsăturile generale ale Ombusmanului European, la modalitatea de desemnare a ME, domeniile de competenţă ale Mediatorului European, misiunea Mediatorului European, funcţionarea instituţiei şi atribuţiile Mediatorului European dar şi la răspunderea acestuia.

În Capitolul III sunt prezentate Relaţiile Mediatorului European cu alte organe şi instituţii adică relaţiile dintre Mediatorul European şi celelalte instituţii ale UE, cooperarea cu mediatori şi organe similare din statele membre ale UE, asemănări/deosebiri dintre Avocatul Poporului din România şi Mediatorul European, determinarea noţiunii de drept la o bună administrare în baza Codului de bună conduită administrativă şi nu în ultimul rând, Studiul de caz care face referire la Un aspect relevant al activităţii Mediatorului European.

Instituţia Mediatorului European a fost iniţiată printr-un proiect al delegaţiei spaniole la întâlnirea şefilor de stat şi guverne ai Comunităţii Europene ţinută la Roma în Decembrie 1990. Scopul avut în vedere de către iniţiator, nu era de a institui un Ombudsman în sensul propriu, ci un fel de procuror general pentru drepturile comunitare.

Potrivit acestui proiect, Mediatorul European ar fi trebuit sa asigure controlul asigurării respectării drepturilor cetăţenilor europeni la nivel naţional, sa informeze şi sa protejeze cetăţenii în planul drepturilor comunitare însă acest proiect a fost modificat, în final ajungându-se la o soluţie de compromis bazata pe propunerea delegaţiei daneze.

Mediatorul European este instituit la nivel comunitar şi nu la nivel naţional, iar mandatul său este limitat la cazurile de proastă administrare imputabilă instituţiilor şi organelor comunitare.

Raporturile existente dintre Mediatorul European şi autorităţile naţionale ale statelor membre s-au dovedit a fi motive de dispută între acestea, punctul cel mai critic fiind delimitarea puterilor de anchetă şi mai ales puterea de a accesa diferite documente ale statelor membre aflate în posesia comisiei. Multe dintre statele federale din comunitate s-au confruntat cu dificultăţi în ceea ce priveşte puterile ombudsmanului local şi federal, ajungându-se până la renunţare la instituţia Ombudsmanului naţional, fie cum este cazul Belgiei sa creeze un mediator competent doar pentru cazurile federale. În cadrul Uniunii Europene, în cazurile de proastă administrare în aplicarea drepturilor comunitare, cetăţenii europeni se adresează adesea Mediatorului chiar şi când problema priveşte o autoritate naţională. Mediatorul European este numit la începutul fiecărui ciclu legislativ al Parlamentului European, pe durata acestuia, fiind ales dintre candidaţii ce dovedesc că sunt independenţi şi îndeplinesc condiţiile de înaltă competenţă profesională în domeniul drepturilor cetăţeneşti.

La cererea Parlamentului, Mediatorul European poate fi revocat de Curtea de Justiţie, atunci când acesta nu mai corespunde condiţiilor de exercitare a funcţiilor sale sau pentru culpa grava în exercitarea atribuţiilor sale profesionale.

În exercitarea atribuţiilor sale, Mediatorul European este independent faţă de orice organism profesional politic sau administrativ pe toată durata exercitării mandatului său. Mediatorul poate conduce şi investigaţii din propria iniţiativă, la plângerea persoanelor afectate în drepturilor lor, iar cei care se pot adresa Mediatorului cu plângeri, sunt persoane fizice sau juridice europene sau orice necetăţean european care are rezidenta într-un stat membru sau sediul social în cazul persoanelor juridice.

Chiar după ce introducerea Mediatorului European a fost acceptată, Parlamentul European a afirmat ca rolul ombudsmanului va trebui sa rămână pur complementar. Regulamentul Parlamentului stabileşte dreptul şi obligaţia Mediatorului European (în exercitarea funcţiei sale) acela de a fi ascultat de Comisia pentru petiţii din parlament. Cazurile de plângeri împotriva proastei administrări privesc situaţia când instituţiile publice europene nu reuşesc sa acţioneze potrivit regulilor şi principiilor obligatorii instituite de Comunitatea Europeana. Mediatorul European are un mandat special, definit în relaţie cu administrarea defectuoasă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rolul mediatorului european.docx

Bibliografie

Apostolache Mihai Cristian şi Apostolache Mihaela Adina, Deontologia Funcţionarului Public, Editura Universitară, Bucureşti, 2014;
Bălan Emil, Instituţii administrative, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;
Brânzan Constantin, Avocatul poporului. O instituţie la dispoziţia cetăţeanului, Editura Juridică, Bucuresti, 2001;
Beşteliu, Drept internaţional public, volumul I, Editura All Beck, Bucureşti, 2005;
Ceterchi Ioan, Instituţia Ombudsman-ului în Suedia, Revista „Studii de drept românesc”, Editura Academiei Române, Bucureşti, anul 3, nr. 1 – 2, 1991;
Coman-Kund Liviu, Avocatul Poporului din România şi Mediatorul European în lumina Tratatului instituind o Constituţie pentru Europa, RDP 3/2006;
Corbett R., Jacobs F., Schakleton M., Parlamentul European, Editia a 6-a, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2007;
Dinu Alina, Mediatorul republicii în Franţa, RDP 1/2008;
Fuerea Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic,Bucureşti, 2007;
Groza Anamaria, Uniunea Europeană. Drept instituţional, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008;
Iancu Gheorghe, Avocatul Poporului, 2004;
Ioan Alexandru, Drept Administrativ în Uniunea Europeană, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006;
Ionescu Cristian, Drept Constitutional si Institutii politice, Editura Lumina Lex, 1996;
Iorgovan Antonie, Tratat de Drept Administrativ, vol I, Editura Nemira, Bucureşti, 2002;
Jianu Grigore Alexandru, Instituţia Ombudsmanului la Nivel European, Editura I.R.D.O, Bucureşti, 2013;
M.A. Marshall şi L.C. Reif, The Ombudsman: Maladministration and Alternative Dispute Resolution (1995)34 Alberta Law Rev;
Manda Cezar Corneliu, Predescu Ovidiu, Slăniceanu Ion Popescu, Ombudsmanul. Instituţia fundamentală a statului de drept, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997;
Moroianu Zlătescu Irina, Instituţia Avocatul Poporului, în Revista Drepturile Omului nr. 1/1992;
Ştefan Elena, Ombudsmanul European în lumina Constituţiei Europene, RDP 1/2006, anul XI;
Uglean Gheorghe, Drept constituţional şi instituţii politice, vol. II, Ed. Fundaţiei „România de mâine”;
Vâlcu Elise Nicoleta, Drept comunitar european, Ed. SITECH, Craiova, 2008;
Vida Ioan, Drepturile Omului în Reglementări Internaţionale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999;
Vlad Monica, Ombudsmanul în dreptul comparat, Ed. Servo-Sat, Arad, 1999;

Alte informatii

Lucrarea abordează tema „Rolul Mediatorului European”pornind de la considerentul că rolul său în Uniunea Europeană dezvoltă cel mai mare interes pentru apărarea drepturilor cetăţenilor europeni.