Analiza Efectelor Poluari Asupra Biodiversitati si Starii Socio-economice a Populatiei din Zona Gorjului

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Analiza Efectelor Poluari Asupra Biodiversitati si Starii Socio-economice a Populatiei din Zona Gorjului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 82 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

INTRODUCERE

Deși există numeroase elemente valoroase de potențial în comunitațile rurale, dar și cele urbane, perturbațiile majore care s-au produs în ultimele deceni au afectat toate componenetale vieții economice și sociale.

Astfel s-au schimbat relațiile economice, sistemul de valori, comportamentul individual, fundamentele vieții din comunități. Unele activități economice au determinat fenomene de poluare asupra aerului, apei, solului, florei, faunei dar și efecte negative asupra stării de sanatate a populației din zona.

Astfel de fenomene au avut loc în multe localități din județul Gorj, ca urmare a activitățiilor industriale cu specific minier și energetic, asupra cărora ne îndreptăm pentru efectuarea cercetărilor privind impactul poluări și al schimbărilor climatic asupra biodiversității și stării socio-economice a populației din zona.

În present România este membră a Uniuni Europene alături de țări ca Franța, Italia, Danemarca, Germania, însă nivelul de dezvoltare al economiei românești este departe de economia acestor țări. Gospodăriile agricole țărănești sunt la fel de sărace ca și acum 100 de ani, raportat la nivelul mediului de trai de astăzi și sunt cu mult în urma fermelor privat-familiale din țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Susținerea țăranului român după 1990 a fost precară sau inexistentă, iar în multe sate românești astăzi predomina sărăcia. Menționăm că în present în cele 12.946 de sate ale României trăiesc 9,7 milioane locuitori, respective 45,1 % din populația tării.

Dacă în 1988 prin programul de sistematizare al satelor declanșat de regimul Ceaușescu nu s-a reușit demolarea și desființarea a peste jumatate din satele românești cum era planificat, probabil în viitorul apropiat foarte multe sate din România vor dispărea, deoarece tinerii caută un loc unde să câstige mai mult și să trăiasca mai bine. Dacă satul nu le oferă aceste avantaje cu siguranță vor pleca în altă parte. Perioada comunistă, pe langă multe altele, a distrus sentimentul de glia stabuna, sentiment pe care starmoși noștri îl aveau în inimă, în sânge și în minte.

Cotitura istorică din decembrie 1989 a deschis și pentru satele românești noi perspective de existență, consolidare și ascensiune.

Toate țările lumii recunosc importanța economică și sociala a agriculturii ca sursă unică pentru satisfacerea unor necesități elementare ale oamenilor-hrană și îmbrăcăminte- și fară de care nu se poate vorbi de pace socială și de dezvoltare economică normal.

Dezvoltarea rurală trebuie să cuprindă toate activitățile care urmăresc îmbunatățirea calității vieții locuitorilor care trăiesc la sat și pastrarea peisajului natural si cultural.

Dezvoltarea rurală implică două activității importante dezvoltarea locală și dezvoltarea teritorială.

CAPITOLUL I

ANALIZA EVOLUȚIEI STRATEGIEI DE DEZVOLTARE RURALĂ

1.1 SPAȚIUL RURAL

Termenul de spațiu rural a fost și este subiectul a numeroase definiții și interpretări de către specialiștii din domeniul. Mulți specialist definesc spațiul rural prin opoziție cu spațiul urban ca fiind “zona caracterizată printr-o populare și densitate relativ slabă și prin preponderența activității agricole”.

În Europa începând cu anii 1987-1988 a început un nou process de prețuire mai accentuate a spațiului rural. În această perioadă s-a desfașurat Campania Europeană pentru lumea rurală, organizată de către Consiliul Europei, campanie compusă dintr-o serie de manifestări și de conferințe pe teme diverse, care au fost în mare măsura la originea publicării Cartei elvețiene pentru dezvoltarea lumii rurale, adoptată de către Comitetul Național al mediului Rural pe 16 decembrie 1987.

Părțile agricole și neagricole ale spațiului rural formează o entitate distinctă față de spațiul urban, care se caracterizează prin concentrații mari de locuitori și structure vertical și orizontale.

Forma definitive a noțiunii de spațiu rural se găsește în Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta europeană a spațiului rural, în urmatoarea definiție: “expresia (noțiunea) de spațiu rural are în vedere o zonă interioară, inclusiv satele și micile orașe, în care marea parte a terenurilor sunt utilizate pentru:

a) Agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit;

b) Activitățiile economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii etc.)

c) Amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracții (sau de rezervații naturale);

d) Alte folosințe (cu excepția celor de locuit);

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Efectelor Poluari Asupra Biodiversitati si Starii Socio-economice a Populatiei din Zona Gorjului.docx