Extras din disertație
„O sticlă de vin conţine mai multă psihologie decît toate cărţile din lume „
Louis Pasteur
„Vinul pentru mine este pasiune, este familia şi prietenii mei. Căldura inimii şi generozitatea sufletului, vinul este artă şi cultură. Este esenţa civilizaţiei şi arta de a trăi.”
Robert Mondori
În ultimele decenii, viticultura şi vinificaţia mondială s-au confruntat cu unele elemente de criză determinate de apariţia unui dezechilibru între cerere şi ofertă. Tot pentru ieşirea din actuala criză se preconizează îmbunătăţirea substanţială a calităţii produselor viti-vinicole prin elaborarea unui complex de măsuri care să contribuie la orientarea şi educarea consumatorului în aprecierea calităţii.
Pe parcursul secolelor, începînd cu vremurile străvechi, prosperitatea meleagurilor moldave a fost cauzată de mai mulţi factori. Mai întăi de toate, Moldova fiind un măr al discordiei pentru aşezarea geografică, apoi de solurile fertile ce pot fi considerate o adevărată comoară.
Pe lîngă industria uşoară, alimentară, construcţia de maşini, un loc aparte în economia plaiului moldav 1-a avut, îl are şi-1 va avea viticultura şi vinificaţia, clasificate nu atît ca ramuri a economiei, ci mai mult ca o tradiţie multiseculară, ale cărei rădăcini se pierd adînc în neoliticul mijlociu preluată de la strămoşi. Mai mult, există temeiuri să credem că viţa de vie a fost planta care a ridicat pe omul preistoric de pe meleagurile noastre de la stadiul de simplu culegător, la rangul de cultivator, viticultura şi vinificaţia constituie practic îndeletnicirea cea mai răspîndită şi cea mai importantă a oamenilor din ţară.
Suprafata viilor descreste anual cu circa 8%, fapt ce determina diminuarea recoltei de struguri. Luind in consideratie gradul inalt de goluri si plantarea pasiva a viilor noi, aceasta constituie un pericol real pentru viitorul industriei.Companiile din Moldova sunt echipate cu 140 linii de imbuteliere a vinului cu o capacitate anula de imbuteliere de circa 45 mil. dal. Aceste capacitati au un grad de utilizare de circa 20%. Industria vinului este cea mai importanta Industrie a Moldovei. Ea contribuie la 25% din exporturi, 12% din productia industriei de prelucrare, 4% din PIB si 8% din veniturile Bugetului de stat. Industria vinicola a Moldovei de obicei inregistreaza rezultate mai bune declt alte sectoare ale economiei nationale. Rusia detine circa 4/5 din exporturile de vinuri. In conformitate cu Programul de dezvoltare a viticulturii si vinificatiei pentru ami 2002 - 2020, roada medie de struguri, luindu-se in calcul si plantatiile noi, Va constitui 8 tone la hectar, productivitatea masivelor existente urmind sa nu coboaresub 4-5 tone la hectar. Se prevede ca in anul 2007 media sa urce la 6 tone la hectar, iar catre anul 2015 - la 6,95 tone la hectar. Pe parcursul aceleiasi perioade de timp vor fi defrisate 65 mii de hectare de vii batrine si plantafe 60 mii de hectare de vii tinere. Corespunzător, va creşte volumul total al roadei de soiuri tehnice, atingînd cifra de 460 mii tone in anul 2020. Concomitent va spori calitatea strugurilor recoltaţi, deci şi a vinurilor produse.
Structura volumului de prelucrare a strugurilor va permite, conform estimărilor, ameliorarea substanţiala a sortimentul si calităţii produselor vinicole finite, precum si modul de comercializare a acestora. In preajma anului 2010, faţa de rezultatele obţinute in anul 2000, este preconizată majorarea livrărilor de vinuri spumante şi spumoase cu 69 la suta, iar a vinurilor de struguri îmbuteliate cu 9 la suta. In aceeaşi perioada se propune de a majora cu aproximativ 14 la sută volumul producerii si comercializării brandy şi altor băuturi tari.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Obtinerea Vinurilor Spumante.doc