Sisteme Durabile în Producția Animală

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 9770
Mărime: 254.74KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marin Monica
UNIVERSITATEA DE ŞIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE MASTER „SISTEME DURABILE ÎN PRODUCŢIA ANIMALĂ”

Cuprins

Introducere.

Cap.I Rezidurile provenite din fermele si complexele de creştere a pasărilor

1.1. Implicaţiile dejecţiilor animale în poluarea mediului.

1.2. Avicultura intre cerinţele consumatorilor si realitate.

1.3. Sisteme de creştere a pasărilor si acumularea dejecţiilor.

1 .4. Caracterizarea cantitativa si calitativa a dejecţiilor obţinute in fermele avicole

Cap. II Prezentarea unitatii

Prezentarea unitatii.

Cap. III Modalităţi de utilizare a dejecţiilor si obţinute de la pasări

3.1. Utilizarea dejecţiilor obţinute de la pasări ca sursa de furaje.

3.2 Folosirea reziduurilor zootehnice pentru producerea drojdiilor furajere.

3.3. Folosirea reziduurilor zootehnice pentru obţinerea culturilor furajere.

3.4.Folosirea reziduurilor zootehnice ca mediu nutritiv pentru alge.

3.5.Folosirea reziduurilor zootehnice pentru obtinerea biogazului.

3.6. Modalitătea de evacuare si utilizare a dejecţiilor obţinute de la puii de carne din ferme de crestere Avicola Buzau.

3.6.1Scoaterea si depozitarea gunoiului.

3.6.2.Depozitarea dejectiilor.

3.6.3.Cantitati de gunoi de grajd.

3.6.4.Valorificarea dejectiilor.

Concluzii.

Bibliografie.

Extras din document

INTRODUCERE

Prin apariţia in ultimile decenii a principiului specializării fermelor zootehnice, precum si prin concentrarea numărului de animale, s-a ajuns la extinderea proceselor de producţie selective care, in multe situaţii, nu numai lanţul de corecţii si intredependente specifice circuitului materiei si energiei. Astfel, ritmurile de transformare a substanţelor minerale in substanţe vegetale si animale au fost mult modificate, fiind afectate elementele care tin de protecţia mediului.

O caracteristica principala a sistemelor de producţie numite liniare limitează posibilităţile de utilizare completa a resurselor vegetale si animale si conduc la consumuri ridicate de energie, precum si la acumulări de reziduuri zootehnice care in cele mai multe cazuri periclitează echilibrul factorilor de mediu.

Apariţia noilor concepte subliniază tendinţa înlocuirii proceselor liniare cu procese circulare, care respecta lanţurile biologice naturale si transforma in produse utile toate reziduurile ce provin din agricultura in general si din sectorul de creştere a animalelor in special.

Intru-un astfel de concept moden, in care se aplica procesele circulare, factorul antropic se va preocupa in egala măsura de asigurarea bazei furajere, de obţinerea unui profit pozitiv al fertilizării cu produse reziduale.

Un ecosistem zooproductiv cu o buna productivitate utilizează furajele obţinute din terenurile agricole limitrofe, iar aceste terenuri agricole beneficiază de efectul pozitiv al fertilizării cu produse reziduale. Teoretic, acest lucru este pe deplin posibil, dar datorita complexităţii elementelor ce intervin, efectul pozitiv al acestor produse reziduale a fost înlocuit uneori cu unul negativ, de poluare.

Animalele exploatate in cadrul ecosistemelor zooproductive reprezintă un subsistem biologic deschis, care intretine un schimb permanent de substanţa si de energie cu mediul înconjurător.

Dintre factorii de mediu implicaţi in mecanismele de reglare din cadrul ecosistemului fac parte:

- factori de climat (radiaţiile solare, temperatura aerului si solului, umiditatea aerului si precipitaţiile, vântul si presiunea atmosferica, climatul artificial din interiorul halelor);

- factori biologici (modul de creştere al animalelor, tehnologia de colectare a produselor reziduale si modalităţile de valorificare a acestora, eventual modul de prelucrare a produselor obţinute, posibilităţile de stocare si distribuire, suprafaţa terenurilor agricole).

Referitor la influenta cumulata a acestor factori, o ferma trebuie plasata acolo unde exista o convergenta ecologica a producţiei vegetale si a producţiei de animale, in situaţia in care ambele reacţionează similar la factorii de mediu.

Biocenoza din ecosistemele zooproductive are o organizare caracteristica sub aspectul structurii si funcţiei si ocupa un anumit teritoriu. Astfel, ferma zootehnica este o biocenoza alcătuita din totalitatea speciilor de animale si de plante.

Stabilitatea unei biocenoze este in funcţie de complexitatea reţelei trofice si creste o data cu aceasta, respectiv cu gradul de organizare. De aceea, ecosistemele zooproductive sunt mai vulnerabile din punct de vedere al stabilităţii si echilibrul factorilor de mediu, deoarece se caracterizează prin lanţuri trofice susţinute permanent de factorul antropic.

In consecinţa, succesul dirijării proceselor de producţie, precum si de reciclare a produselor reziduale zootehnice depinde in primul rand de cadrul in care omul controlează, sincronizează sau inchide lanţurile trofice. Lanţurile trofice pot depasi limitele ecosistemului, realizând conexiuni cu alte structuri trofice. Aceste conexiuni se pot realiza atat in sens pozitiv, cat si in sens negatv prin fenomene de poluare.

Preview document

Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 1
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 2
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 3
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 4
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 5
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 6
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 7
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 8
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 9
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 10
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 11
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 12
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 13
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 14
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 15
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 16
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 17
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 18
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 19
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 20
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 21
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 22
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 23
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 24
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 25
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 26
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 27
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 28
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 29
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 30
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 31
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 32
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 33
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 34
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 35
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 36
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 37
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 38
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 39
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 40
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 41
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 42
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 43
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 44
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 45
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 46
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 47
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 48
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 49
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 50
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 51
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 52
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 53
Sisteme Durabile în Producția Animală - Pagina 54

Conținut arhivă zip

  • Sisteme Durabile in Productia Animala.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea unei Ferme Avicole

Cap. I Prezentarea sectorului avicol. 1.1 Prezentarea sectorului industrial. Importanata economica a cresterii pasarilor consta in deosebi in...

Aprecirea Valorii Agroproductive a unui Sortiment nou de Hibrizi de Tomate în Solarii în Condițiile Județului Iași

PARTEA I CAPITOLUL I Fructele de tomate reprezintã importanţa economicã şi alimentarã , nu atît prin conţinutul în elemente energice, cît şi...

Înființarea unei Unități Avicole cu o Capacitate Anuală de Producție de 240000 Capete Pui Broiler

Capitolul I Memoriu justificativ 1.1 Legislatia in vigoare cu privire la infiintarea unei exploatatii agricole Distanta fata de drumuri trebuie...

Tehnologii de Crestere a Pasarilor

CREŞTEREA PĂSĂRILOR -INTRODUCERE- Un sector zootehnic cu importanţă deosebită, alimentară şi economică, este cel avicol (al păsărilor). De asta...

Creșterea Păsărilor

I. Prezentarea societăţii S.C. Avicola Călăraşi S.A. Mun. Călăraşi, Jud. Călăraşi, Şoseaua Sloboziei, Km.4 DESCRIERE : Societatea SC Avicola...

Gunoiul de Grajd

CAPITOLUL I 1.1.Introducere Agricultura este legată în mai multe sensuri de atmosferă, sol şi apă. Solul, ca "organ natural" se constituie ca un...

Căi de creștere a producției și a eficienței în creșterea păsărilor de carne

1. PRINCIPALELE RASE DE GĂINI CRESCUTE ÎN ROMÂNIA Găinile aparțin speciei de păsări domestice care reprezintă cel mai mare grad de interes pentru...

Îngrasaminte Organice Naturale

Îngrasaminte organice naturale Îngrasamintele organice naturale, numite uneori si îngrasaminte locale, se obţin din diferite produse naturale de...

Ai nevoie de altceva?