Arhitectura pentru varstnici. principii si tendinte in proiectarea ambiantei spatiilor

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Arhitectura pentru varstnici. principii si tendinte in proiectarea ambiantei spatiilor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 57 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Arhitectura

Cuprins

ARGUMENT ..
I. INTRODUCERE
I. 1 Termeni cheie și definiții
I. 2 Centrul pentru persoane vârstnice ca răspuns al arhitecturii la o problemă socială
II. SCURT ISTORIC
II.1 Evoluție program
II.2 Europa ...
II.3 România
II.4 Tendințe actuale din punct de vedere arhitectural. Particularități ale arhitecturii pentru persoane vârstnice
III. PERSOANELE VÂRSTNICE ȘI MODUL LOR DE VIAȚĂ
III.1 Situații particulare cu care se confruntă persoanele vârstnice ..
III.2 Scăderea calității vieții la nivelul grupului vulnerabil al persoanelor vârstnice în condițiile accelerării procesului de sărăcire pe plan național .
III.3 Distribuția teritorială a persoanelor vârstnice .
IV. ÎNȚELEGEREA MECANISMELOR DE LA BAZA REABILITĂRII ȘI REINTEGRĂRII PERSOANELOR VÂRSTNICE
IV.1 Reabilitarea fizică ..
IV.2 Reabilitarea psihologică
IV.3 Reabilitarea socială ...
IV.4 Reabilitarea morală ...
V. STUDII DE CAZ
V.1 Ana Aslan - Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie, București,
România (1952) ..
V.2 Alvaro Siza - Locuințe sociale, Evora, Portugalia (1977) ..
V.3 Jean Nouvel - Locuințe sociale, Nimes,Franța (1985 - 1987) ...
V.4 Aires Mateus - Centru pentru vârstnici, Alcacer do Sal, Portugalia (2010)
VI. CONCLUZII .
APLICAȚIE : Centru de geriatrie la Slatina
BIBLIOGRAFIE ..

Extras din document

ARGUMENT

Degradare. Neproductivitate. Povară. Inutilitate. Neadaptare. Vulnerabilitate. Mult prea des și prea în pripă, acestea sunt câteva dintre cuvintele pe care societatea le asociază cel mai mult cu bătrânețea, percepută în general cu negativism și îngrijorare. O mulțime de factori influențează această percepție și modelează mentalitatea de la nivel individual pana la nivel colectiv cu privire la această etapă sensibilă a vieții. În acest context, se simte nevoia unui mediu care să încurajeze, să promoveze și să susțină o schimbare de perspectivă precum și de abordare a stilului de viață în rândul vârstnicilor. Arhitectura joacă un rol proactiv prin care poate aduce îmbunătățiri semnificative și principii noi in înțelegerea fenomenului persoanelor vârstnice, generând soluții practice pentru problemele care se manifestă în rândul seniorilor.

Cu o creștere considerabilă a populației de vârsta a treia la nivel global, e momentul să apreciem și să valorificăm fiecare aspect pozitiv care vine o dată cu bătrânețea. Înțelepciunea. Experiența. Repausul și odihna. Timpul liber. Hobby-urile. Bucuria de a fi.

I. INTRODUCERE

I. 1 Termeni cheie și definiții

Bătrân. Bătrânețe. Îmbătrânire.

Dicționarul Explicativ al limbii române definește cuvântul bătrân,-ă ca fiind un om de vârstă înaintată - unchiaș, babă, mătușă, bunic sau bunică. Bătrânul este cel care ‘trăiește de mulți ani, există de mult timp, cel care și-a pierdut frăgezimea’ .

Bătrânețea, conform aceluiași dicționar, reprezintă ‘etapa finală din viața ființelor, caracterizată prin diminuarea treptată a funcțiilor fiziologice.’

A îmbătrâni înseamnă ‘a trece treptat spre bătrânețe’, ‘a se învechi’, sau ‘a-și schimba în mod lent structura și proprietățile caracteristice prin degradare’ . A îmbătrâni, ca acțiune, are echivalentul de îmbătrânire, ca proces.

Cunoscând acestea, putem spune că punctul culminant al procesului continuu de îmbătrânire este bătrânețea, când ne putem numi bătrâni. Deși dicționarul abordează cuprinzător acești termeni, îi definește empiric spre a fi utilizați în conversații uzuale, dar un specialist (medic, cercetător) sau un filosof pot avea explicații diferite și îi pot utiliza în contexte diferite, cu alte conotații.

La nivel lingvistic, cele trei cuvinte au în comun baza, cuvântul bătrân, căruia i se adaugă prefixe și sufixe. Acest cuvânt de bază își are originea în limba latină, unde latinescul veteranus a devenit ulterior betranus, iar în limba română, bătrân. Însă în perioada antică, în vremuri de război, epidemii și conflicte, media de viață era una scăzută, iar bătrânii de atunci erau de fapt adulții de azi. ‘Așadar, bătrânul este inițial veteranul roman’ , iar de aici apare un conflict între ceea ce însemna la origine cuvântul și ceea ce înseamnă el astăzi.

Tot în Dicționarul Explicativ al limbii române, găsim două explicații care trădează importanța bătrânilor la nivelul societății. Prima se referă la bătrâni ca ‘strămoși’ , cu accent pe rolul lor colectiv de întemeiere a poporului, a neamului, a familiei, și de a transmite generațiilor noi moștenirea spirituală, principiile, tradițiile, credințele. A doua explicație a cuvântului ‘bătrân’ vine sub forma expresiei ‘bătrânii satului’ ca ‘reprezentanți comunali’ , adunare cu putere de decizie câștigată prin experiența și înțelepciunea dobândite de-a lungul vieții, iar în acest ultim caz poate fi vorba de acel sens al cuvântului ‘bătrân’care se naște în perioada antică.

Gerontologia reprezintă o ‘ramură a biologiei care studiază problemele biologice, psihologice, sociale și economice ale persoanelor în vârstă’ . Este o adaptare a franțuzescului ‘gérontologie’, cuvânt compus din ‘geros’ (bătrân) și ‘logos’ (cuvânt, știință), ambele de origine greacă. Apariția termenului, consemnată în 1903, îi este atribuită lui Ilya Ilyich Mechnikov .

Geriatria este ‘ramura medicinii care studiază și tratează bolile bătrâneții’ .Limba română a preluat cuvântul din limba franceză, ‘gériatrie’, dar este menționat prima dată în anul 1909 în Austria, de către doctorul Ignatz Leo Nascher : ‘Geriatria, provenind din ‘geras’ (greacă : vârstă înaintată) și iatrikos (greacă : medicină, terapie) este un termen pe care l-aș sugera adăugat vocabularului nostru ca să aibă ca obiect bătrânețea așa cum pediatria are ca obiect copilăria, dar și pentru a sublinia necesitatea de a separa senilitatea ca boală de maturitate și de a-i rezerva un domeniu separat în medicină.’

Știință a proceselor de îmbătrânire, gerontologia pune accent pe studiu, are caracter experimental și multidisciplinar, spre deosebire de caracterul pur medical și practic al geriatriei. Aceste două discipline aduc în discuție un nou termen medical, ‘senescența’, cuprins în dicționarul de neologisme românești. Senescența este descrisă de specialiști ca o ‘slăbire naturală a facultăților fizice și psihice cauzate de înaintarea în vârstă. Este un proces continuu, prezent de la începutul existenței și comun tuturor ființelor. El privește toate structurile organismului: moleculele, celulele, țesuturile și organele specializate.’

Fisiere in arhiva (1):

  • Arhitectura pentru varstnici. principii si tendinte in proiectarea ambiantei spatiilor.docx

Bibliografie

Cărți
Classen, Albrect, ‘Old Age in the Middle Ages and Renaissance’ 2007, Walter de Gruyter
Acton, Q. Ashton, ‘Issues in Geriatric Medicine and Aging Research : 2013 Edition’ 2013, Scholarly Editions
Scarre, Geoffrey, ‘The Palgrave Handbook of the Philosophy of Aging’ 2017, Palgrave MacMillan
Gentry, G. Francis, ‘Aging Gracefully in the Renaissance’ 2013, Brill Open
Booth, Charlotte, ‘An Illustrated Introduction to Ancient Egypt’ 2014, Amberley Publishing Limited
Powell, Anton, ‚A Companion to Sparta’ 2017, John Wiley & Sons
Troyansky, G. David, ‚Aging in World History’ 2015, Routledge
Thorson, A. James, ‚Aging in a Changing Society’ 1994, Brunner Routledge
Francese, Cristopher, ‚Ancient Rome in so Many Words’ 2007, K&P Publishing
Parkin, G. Tim, ‚Old Age in the Roman World: A Cultural and Social History’ 2003, The Johns Hopkins University Press
Cox, G. Harold, ‚Later Life : The Realities of Aging’ 2006, Prentice Hall
Achenbaum, W.Andrew, ‚Re-engaging the Disengagment Theory of Aging : On the History and Assessment of Theory Development in Gerontology’ 1994, The Gerontologyst
N.P. 023-97 Normativ Privind Proiectarea Caminelor de Batrani si Handicapati pe Baza Exigentelor de Performanta
Neufert, Ernst, Neufert, Peter, Baiche Bousmaha, Walliman Nicholas, ‚Architects’ Data Third Edition’ 2002, Wiley-Blackwell
Division of Geriatric Medicine, Department of Internal Medicine, Saint Louis University School of Medicine; Geriatric Research,Education, and Clinical Center, St. Louis VA Medical Center; and the Gateway Geriatric Education Center of Missouri and Illinois, ‘Aging Successfully’
Periodice
Dryer, E. Dana, ‘The Phenomenon of Powerlessness in the Elderly’
Gilleard, Chris, ‘Aging and Old Age in Medieval Society and the Transition of Modernity’
Fiore, Giulietta, ‘Decay and Reverence : Conceptions of Old Age in Ancient Greece and China’
Sanchez, Christine, ‚Aging with Identity: Integrating Culture into Senior Housing’ 2008, Scholar Commons
Flositz, J. Steven, ‘Aging with Independence and Interaction: An Assisted Living Community’ 2011, Scholar Commons
Schaller, Brian, ‘Architectural Healing Environments’ 2012, Syracuse University Surface
Bhatt, Harshika, ‘Biophilic Design for the Elderly: Design of a Senior Living Community Along the Delaware’ 2015, Philadelphia University
Forciea, Mary Ann, ‘Geriatric Medicine: A Brief History’ 2012, UPHS
Foundation Aiding the Elderly, ‘The History of Nursing Homes’ 2013, Observatory
Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, ‘Îmbătrânirea Populației în Context European și în România - Perspective’ 2017
Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Incluziunea Sociala a Persoanelor Varstnice’ 2013
Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Perceptia Persoanelor Tinere si Adulte Despre Batranete si Persoanele Varstnice’ 2017
Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Populatia Varstnica a Romaniei la Orizontul Anului 2060’ 2014
Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Singuratatea si Depresia Varstnicilor: Implicatii Psihologice’ 2014
Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Situatia Persoanelor Varstnice din Romania’ 2015
Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Calitatea Vietii Persoanelor Varstnice din Romania’ 2014
Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Tranzitia de la Munca la Pensionare’ 2014
‘Health Supportive Design in Elderly Care Homes’ 2007, Architectural Research
...
Webografie
Referinte fotografice