Casa Inteligenta folosind Standardul KNX

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Aceasta disertatie trateaza Casa Inteligenta folosind Standardul KNX.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 56 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: S. Caluianu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Automatica

Cuprins

1.1 Tema proiectului 2
2 Sisteme automate. Generalitati 3
2.1 Clasificarea sistemelor automate 4
2.2 Marimile caracteristice reglarii automate 7
2.3 Schema bloc tipica SRA 8
3 Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la clădirile individuale 10
3.1 Beneficiile dotarii unei cladiri cu BMS 10
3.2 Functiuni principale ale sistemlor BMS 11
3.3 Structura sistemelor BMS 12
3.4 Principalele sisteme BMS existente pe piata 15
3.5 Strategii de management energetic 16
4 Standardul KNX 17
4.1 Arhitectura sistemului Merten KNX 18
4.2 Topologia 20
4.3 Transmisia datelor 21
4.4 Tehnologia sistemului Merten KNX 22
5 Proiectarea unui sistem BMS pentru o locuinta individuala folosind standardul KNX 24
5.1 Planurile de executie ale sistemului Merten KNX 25
5.1.1 Scheme circuite iluminat 25
5.1.2 Scheme circuite prize 25
5.1.3 Scheme circuite de comanda pentru jaluzele 30
5.1.4 Scheme circuite de comanda pentru incalzire si climatizare 30
5.1.5 Scheme circuite de comanda Merten KNX 35
5.1.6 Schema bloc a sistemului KNX 35
5.2 Tabel cu numarul si repartizarea circuitelor integrate in sistemul KNX 39
5.3 Tabele cu tipurile de module de automatizare
5.4 Echiparea si schemele tablourilor electrice de automatizare
5.4.1 Echiparea si schemele tabloului de automatizare T1 KNX Parter
5.4.2 Echiparea si schemele tabloului de automatizare T2 KNX Parter
5.5 Specificatiile echipamentelor componente ale sistemului KNX
5.6 Interfetele grafice pentru controlul sistemului KNX
5.7 Programarea sistemului de automatizare
6 Concluzii
Bibliografie

Extras din document

1. Tema proiectului

Se va proiecta sistemul de automatizare pentru o locuinta individuala structurata pe doua niveluri: parter si etaj.

In sistemul de automatizare al locuintei se vor integra urmatoarele instalatii:

- instalatia de iluminat;

- instalatia de incalzire si climatizare;

- instalatia de comanda pentru jaluzele;

- circuitele de prize.

Sistemul de automatizare integrat al locuintei individuale va realiza urmatoarele functii principale:

- functii de siguranta;

- functii pentru reducerea consumului de energie;

- functii pentru confortul caminului;

- functii de comunicare.

Odata cu implementarea proiectului de automatizare se urmaresc aspectele urmatoare:

- consum de energie redus;

- siguranta sporita;

- posibilitatea controlului la distanta a diverselor aplicatii;

- mentenanta usoara, cu costuri reduse;

- amortizarea si reducerea substantiala a facturilor la utilitati.

Pentru o eficientizare substantiala a consumurilor energetice, sistemul de automatizare va avea integrata o statie meteo ce va furniza informatii in timp real a urmatorilor parametrii climatici: temperatura exterioara, luminozitate, viteza vantului, presiunea atmosferica si precipitatiile. Acesti parametrii vor fii utilizati de sistemul de automatizare astfel:

- temperatura exterioară se poate folosi pentru sistemele de vizualizare, pentru calculul poziţiei obloanelor exterioare, pentru armarea sau dezarmarea sistemelor de protecţie la îngheţ;

- viteza vântului poate comanda coborârea obloanelor, iar în corelaţie cu temperatura exterioară se pot detecta condiţii de caniculă sau de îngheţ;

- presiunea atmosferică poate indica apropierea furtunilor şi în corelaţie cu existenţa unor geamuri deschise poate atenţiona utilizatorul de pericol;

- luminozitatea se poate citi pe direcţiile est, sud şi vest. Funcţie de valoarea ei se pot comanda obloanele exterioare la anumite poziţii pentru a păstra o luminozitate constantă în încăperi, pentru a proteja camerele expuse la încălzire excesivă prin radiaţie solară sau pentru a comanda luminile exterioare la căderea înturnericului sau la răsărit;

- precipitaţiile pot fi detectate şi în consecinţă se pot anula instalaţiile de irigaţie în perioada respectivă.

2. Sisteme automate. Generalitati

Omul, ca fiinţă superioară, a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de a cunoaşte şi stăpâni natura, de a dirija fenomene ale naturii în scopul uşurării existentei sale.

În procesul cunoaşterii, omul urmăreşte evoluţia în timp a unor mărimi caracteristice in raport cu evoluţia altor mărimi, evidenţiind astfel grupul mărimilor care definesc „cauza” şi grupul mărimilor ce definesc „efectul”. Observaţiile asupra presupuselor cauze şi efecte au condus şi conduc la evidenţierea unor legi, care, creând relaţiile dintre „cauze” şi „efecte”, caracterizează fenomenele.

Stabilirea unor legi ce caracterizează fenomene ale naturii şi definirea unor modele ale fenomenelor au permis omului o cunoaştere şi interpretare aprofundată a multor fenomene, reuşind să le dirijeze în scopul îmbunătăţirii condiţiilor sale de viaţă, al reducerii eforturilor fizice şi intelectuale, al uşurării existenţei sale.

În acest proces, omul a parcurs următoarele etape[4]:

- Etapa mecanizării, în care s-au creat pârghia, roata, scripeţii, multiplicatoarele de forţă de cuplu, ansambluri de calcul mecanizat etc., cu care omul şi-a uşurat eforturile fizice şi intelectuale pentru producerea de bunuri materiale.

- Etapa automatizării, în care omul a fost preocupat sa creeze mijloace materiale care să deducă sau să elimine complet intervenţia sa directă în desfăşurarea proceselor de producţie. Astfel, în aceasta etapă, omul desfăşoară cu precădere o activitate intelectuală, în funcţii de analiză, control şi conducere.

- Etapa cibernetizării şi automatizării, în care omul este preocupat de crearea unor asemenea obiecte materiale care să reducă funcţia de conducere generală a omului şi să dezvolte sistemul de informare. Astfel au fost create calculatoare şi sisteme automate de calcul cu ajutorul cărora pot fi stabilite strategii de conducere a proceselor de producţie şi sisteme de informatizare globală.

Ansamblul de obiecte materiale care asigura conducerea unui proces tehnic sau de altă natură fără intervenţia directă a omului reprezintă un echipament de automatizare.

Ştiinţa care se ocupa cu studiul principiilor şi aparatelor prin intermediul cărora se asigură conducerea proceselor tehnice fără intervenţia directă a omului poartă denumirea de Automatică. Automatizarea reprezintă introducerea în practică a principiilor automaticii.

Ansamblul format din procesul (tehnic) condus şi echipamentul de automatizare (de conducere) care asigură desfăşurarea procesului după anumite legi poartă denumirea de sistem automat.

Reglarea automată este acel ansamblu de operaţii, îndeplinit automat, prin care o mărime fizică este fie menţinută la o valoare prescrisă, constantă – numită consemn sau program fix – fie îşi modifică valoarea la intervale de timp date, conform unui anumit program, luând astfel o succesiune de valori prescrise (dinainte stabilite).

În cadrul reglării automate, se efectuează o comparaţie prin diferenţă a valorii măsurate a unei măsuri din procesul reglat, cu valoarea de consemn (sau program) şi se acţionează asupra procesului sau instalaţiei automatizate astfel încât să se obţină anularea acestei diferenţe (sau abateri).

În desfăşurarea proceselor tehnologice se produc transformări fizice, chimice, biologice, ale materie prelucrate, în aşa fel încât starea produsului finit să corespundă unor indicatori prestabiliţi. Aceste transformări se produc în instalaţii (utilaje) tehnologice, concepute pentru a realiza una sau mai multe faze ale transformărilor din procesul tehnologic. Procesul desfăşurat într-o instalaţie tehnologică este caracterizat de mai multe mărimi fizice: temperaturi, presiuni, debite, deplasări, concentraţii etc. O parte din aceste mărimi variază în mod independent, altele sunt influenţate de variabile independente. Desfăşurarea corectă a procesului tehnologic presupune ca la fiecare instalaţie tehnologică, una sau mai multe mărimi fizice să aibă o lege de variaţie prestabilită. Instalaţiile tehnologice sunt astfel concepute, încât să fie posibilă ajustarea acestor mărimi fizice, numite mărimi de ieşire, prin intermediul altor mărimi fizice, numite mărimi de execuţie. Într-o instalaţie tehnologică mărimile de execuţie sunt variabile independente, putând fi modificate de om sau de dispozitive tehnice construite anume în acest scop. Mărimile de ieşire depind atât de mărimile de execuţie, cat şi de alte mărimi independente, numite mărimi perturbatoare. La nivelul unei instalaţii izolate de ansamblul utilajelor cu care este interconectată, mărimile perturbatoare variază în mod independent. Daca se examinează instalaţia în conexiune cu alte utilaje, se constată că cele mai importante perturbaţii care se transmit acesteia sunt efectele variaţiilor mărimilor de ieşire şi de execuţie din celelalte utilaje tehnologice, cu care este interconectată instalaţia dată.

Schema bloc a unei instalaţii tehnologice (IT) supusă automatizării este prezentată în Figura 2.1, unde Xm , Xe şi Xp reprezintă mărimile de execuţie, de ieşire şi perturbatoare.

Fig. 2.1

O instalaţie tehnologică considerată ca obiect al automatizării se numeşte instalaţie automatizată (IA). Deci un sistem automat reprezintă ansamblul format din instalaţia automatizată şi echipamentul de automatizare, având rolul de a realiza, fără participarea omului, o funcţie de comandă, control, reglare sau optimizare automată. O instalaţie tehnologică considerată ca obiect al automatizării se numeşte instalaţie automatizată (IA). Deci un sistem automat reprezintă ansamblul format din instalaţia automatizată şi echipamentul de automatizare, având rolul de a realiza, fără participarea omului, o funcţie de comandă, control, reglare sau optimizare automată.

Fisiere in arhiva (1):

  • Casa Inteligenta folosind Standardul KNX.doc