Analiza performanțelor financiare la BCR

1. Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

Procesul de conducere nu se poate baza pe rutina si intuitie ci pe o analiza stiintifica, pe o cunoastere temeinica a situatiei date, o identificare a vulnerabilitatilor si oportunitatilor de dezvoltare.

Intreprinderea este o organizatie sociala, cu o structura si dinamica specifica, fapt ce determina si complexitatea actului decizional. Ca activitate practica, analiza economico-financiara are un caracter permanent, indiferent de subiectul care o efectueaza deoarece prin valorificarea informatiei furnizate de sistemul si politicile contabile, se pot formula concluzii pertinente asupra ansamblului activitatii sau segmentelor acesteia.

Pe baza analizei, factorul uman formuleaza concluzii prin care se dirijeaza efortul astfel incat efectele sa fie maxime, satisfacand prin aceasta cerintele proprietarilor capitalurilor investite.

Analiza Economico-Financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor in elemente componente, in parti simple si prin stabilirea factorilor de influenta. Descompunerea se face in trepte, de la complex la simplu, in vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor.

Analiza economics studiaza fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute. De asemenea, trebuie luate in considerare relatiile structural-functionale si a celor cauza-efect. Complexitatea analizei economico-financiare decurge si din faptul ca in economie exista urmatoarele situatii: acelasi efect poate fi produs de cauze diferite , aceeasi cauza poate produce efecte diferite, efecte diferite se pot combina dand o rezultanta a complexului de factori sau forte , complexitatea si intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci si calitatea lui, in fenomenul analizat pot aparea insusiri pe care nu le-a avut nici un element al fenomenului

1.1 Tipologia analizei economico-financiare

Analiza economics poate fi clasificata in mai multe tipuri in functie de diferite criterii.

Dupa raportul intre momentul in care se efectueaza analiza si cel al desfasurarii fenomenului intalnim analiza post-factum sau post operatorie, si analiza previzionala sau prospectiva. Din punct de vedere al insusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale fenomenelor intalnim analiza calitativa si analiza cantitativa. Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor avem analiza statica si analiza dinamica. Dupa criteriile de studiere a fenomenelor avem analiza tehnico-economica , analiza economico-financiara, si analiza financiara.

Procesul de analiza economico-financiara reprezinta inversul evolutiei reale a fenomenului. Analiza porneste de la rezultatele procesului incheiat catre elemente si factori, cuprinzand urmatoarele etape: delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate. Delimitarea obiectului se face in timp si spatiu, calitativ si cantitativ. Urmatoarea etapa este determinarea elementelor, factorilor si cauzelor fenomenului studiat. Descompunerea in elemente presupune o analiza structurala. Factorii se urmaresc in mod succesiv, trecand de la cei cu actiune directa la cei cu actiune indirecta, pana la stabilirea cauzelor finale (primare). Urmatoarea etapa ar fi stabilirea factorilor ceea ce presupune si determinarea corelatiei dintre fiecare factor si fenomenul analizat, cat si a corelatiei dintre factorii care actioneaza. In continuare ar trebui sa masuram influentele diferitelor elemente sau factori, prin analiza cantitativa pentru cuantificarea influentelor, a rezervelor interne, a aprecierii cat mai exacte a rezultatelor. In urma acestei actiuni sintetizam rezultatele analizei, stabilindu-se concluziile si aprecierile asupra activitatii din sfera cercetata. Se impun apoi elaborarea masurilor care reprezinta continutul deciziilor menite sa asigure o folosire optima a resurselor, pentru sporirea eficientei activitatii in viitor

1.2 Clasificarea factorilor

Dupa natura lor factorii pot fi tehnici, tehnologici, organizationali, economici, social-politici, demografici, psihologici, biologici, naturali etc . Dupa caracterul lor intr-o anumitd relatie de cauzalitate avem factori calitativi, factori cantitativi care sunt purtatori materiali ai celor calitativi si factori de structura care intervin atunci cand rezultatul analizei se refera la masuri agregate ( compuse din mai multe elemente).

Un alt mod de a privi factorii este dupa modul in care acestia actgioneaza. Astfel intalnim factori cu actiune directa, care isi exercita nemijlocit influenta asupra fenomenului analizat, si factori cu actiune indirecta (de gradul 2,3,..n), care actioneaza asupra fenomenului analizat, prin intermediul altor factori.

In functie de activitatea entitatii economice putem recunoaste factori dependenti de activitatea intreprinderii; sunt cei care isi au originea in eforturile depuse de intreprindere pentru economisirea tuturor categoriilor de resurse. De exemplu, schimbarea structurii productiei depinde de activitatea intreprinderii. De asemenea putem sa observam si factori independent de activitatea entitatii economice. .

Dupa gradul de sintetizare putem afirma ca exista factori simpli care nu pot fi dezmembrati si factori complecsi care sunt determinati de o serie de alti factori simpli sau complecsi

Dupa izvorul actiunii lor intalnim factori interni (endogeni), care isi au originea in interiorul intreprinderii (de exemplu organizarea interna a productiei, ritmicitatea productiei, rationalizarile in productie etc) si factori externi (exogeni), care isi au originea in mediul extern entitatii economice (de exemplu modificarea cursului de schimb, concurenta, inflatia etc.).

Dupa posibititatile de previziune avem factori previzibili (certi sau determinabili), care actioneaza in cadrul unor procese controlate de conducerea entitatii .si factori imprevizibili (aleatori), care actioneaza necontrolat, ca urmare a unor abateri de la desfasurarea normala a unor procese economice sau sub impulsul unor forte din afara.

Dupa intensitatea actiunii lor factorii pot fi dominanti (factori cheie); , cei a caror influenta este hotaratoare in obtinerea rezultatelor si factori secundari, cei a caror influenta nu este hotaratoare in obtinerea rezultatelor.