Spectrul trofic al populației de boiștean din bazinul Râului Trotuș

Introducere

Apa a devenit mediul de viaţă pentru organismele acvatice, deoarece e considerat primul biotop în care a apărut și s-a dezvoltat viaţa pe Pământ. În sprijinul afirmaţiei că viaţa a apărut în mare, stau datele geologiei istorice, care arată că cele mai vechi organisme cunoscute au trăit în mare ( Boişteanu, 1980).

Macronevertebratele constituie un grup foarte important de organisme în cadrul ecosistemelor acvatice. Ele sunt principalele prelucrătoare ale substanţelor organice depuse în sedimentele acvatice, având astfel un rol important în reintroducerea în lanţurile trofice a materialelor sedimentate care practic, în lipsa acestor organisme detritivore se acumulează în sediment şi au nevoie de un timp îndelungat pentru a se mineraliza şi a fi recirculate în ciclurile trofice.

Diversitatea macronevertebratelor diferă în diferitele corpuri de apă în funcţie de caracterul permanent sau temporar al acesteia, regimul curgător sau stătător, parametri chimici, natura substratului şi a vegetaţiei acvatice.

În lucrarea de faţă, scopul studiului a fost analiza cantitativă şi calitativă a macronevertebratelor din hrana populaţiei de boiștean (Phoxinus phoxinus) ce trăieşte în râul Trotuş. Perioada de prelevare a probelor necesare studiului a fost primăvara – vara anului 2011.

Studiul spectrului trofic reprezintă ecologia cea mai profundă care pune în lumină nu doar diversitatea hranei ci şi relaţia dintre consumator şi prada sa, în cazul de faţă relaţia dintre peşti şi macronevertebrate.

Această lucrare îşi propune să contribuie la atenuarea deficitului informaţional în ceea ce priveşte analiza spectrului trofic la peşti.

La recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor am lucrat în echipă, având sprijinul domnului Preparator dr. Gabriel Plăvan.

Prezenta lucrare a fost realizată sub îndrumarea domnului Profesor Doctor Mircea Nicoară, căruia ţin sa-i mulţumesc pe această cale pentru atenţia, sprijinul acordat şi pentru modelul de conduită morală şi profesională de o înaltă ţinută a domniei sale.

CAPITOLUL 1 CADRUL NATURAL

CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE BAZINULUI RĂULUI

TROTUȘ

1.1.Aşezarea geografică

Trotuşul este un râu important al celui mai mare bazin hidrografic al României, cel al Siretului. Izvorăşte din munţii Ciuc, în apropierea vârfului Viscol ( 1793 ), orientându-şi cursul superior pe o distanţă de cca 20 km spre nord pentru a se strecura apoi pe lângă Vârful Ascuţit 1516 m Făgetul – de – Sus, către Est, Sud – Est, fierăstruind trecătoarea Ghimeş.

Lungimea cursului Trotuşului este de 162 km, fragmentând puternic masa muntoasă cu pinteni tentaculari, croindu-şi o albie predominant montană ce prezintă alternante de sectoare înguste cu altele de lărgire, după ieşirea din defileul de la Cireşoaia. Lărgimea maximă se înregistrează în jurul oraşului Oneşti, loc în care afluenţi importanţi (Tazlău, Oituz, Caşin ) au săpat adevărate trepte de amfiteatru pentru a se vărsa în Trotuş. (Lupu, 1980 )

Deşi este un râu cu lungime medie, Trotuşul cu cei 162 km străbate un relief deosebit de variat, având o diferenţă de nivel de la izvor la vărsare în emisar de peste 1000 m.

O schiţă hipometrică, coroborată cu studierea structurii geomorfologice a cursului râului şi cu variaţia debitului pe parcursul anotimpurilor ne pot orienta spre o viziune hidroenergetică de perspectivă. În favoarea unei asemenea preocupări ne orientează uriaşa suprafaţă a bazinului hidrografic al râului Trotuş, de cca. 4.440 km reprezentând peste 60% din suprafaţa judeţului Bacău – 6.603 km si 1,62% din suprafaţa României.