Spectrul Trofic al Populatiei de Boistean din Bazinul Raului Trotus

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Spectrul Trofic al Populatiei de Boistean din Bazinul Raului Trotus.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 59 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Biologie

Cuprins

Introducere 6
CAPITOLUL 1 CADRUL NATURAL 7
1.1.Aşezarea geografică 7
1.2. Caracterizarea geomorfologică a zonei cercetate 8
1.3. Solurile 9
1.4. Relieful 10
1.5. Caracterizarea climatică a zonei cercetate 11
1.5.1. Regimul termic 11
1.5.2. Regimul eolian 12
1.5.3. Calmul atmosferic 13
1.5.4. Regimul precipitaţiilor 13
1.6. Caracterizarea hidrologică a zonei cercetate 13
1.6.1. Apele subterane 13
1.6.2. Apele de suprafaţă 14
1.6.3. Regimul hidrologic 14
1.6.4. Debitul 14
1.6.5. Temperatura apei şi regimul de îngheţ 15
1.6.6. Reţeaua hidrografică a râului Trotuş 15
1.6.7. Lacurile 17
CAPITOLUL 2. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU 19
2.1. PROGRAMUL DE PRELEVARE A PROBELOR IN SITU 19
2.2. PESCUITUL ELECTRIC (metoda de captură prin electronarcoză) 19
2.3. ANALIZA CONŢINUTULUI STOMACAL 25
2. 4. INDICATORII ECOLOGICI UTILIZAŢI 26
CAPITOLUL 3. COMPOZIŢIA IHTIOFAUNEI DIN BAZINUL RÂULUI TROTUŞ 29
3.1 ANALIZA CANTITATIVĂ 29
CAPITOLUL 4 ECOLOGIA PEȘTILOR DIN RÂUL TROTUȘ 42
4.1 CARACTERELE SPECIEI –PHOXINUS PHOXINUS – (BOIŞTEANUL) 42
4.2 BIOTOPUL 47
4.3 REGIMUL DE HRANĂ 48
4.4 REZULTATE ŞI DISCUŢII ÎN URMA ANALIZEI CONŢINUTULUI STOMACAL LA SPECIA PHOXINUS PHOXINUS DIN RÂUL TROTUȘ 49
4.4.1 ANALIZA SINECOLOGICĂ A SPECIILOR DE MACRONEVERTEBRATE DIN CONȚINUTUL STOMACAL LA PHOXINUS PHOXINUS 55
4.4.1.1 Abundența relativă 55
Concluzii 57

Extras din document

Introducere

Apa a devenit mediul de viaţă pentru organismele acvatice, deoarece e considerat primul biotop în care a apărut și s-a dezvoltat viaţa pe Pământ. În sprijinul afirmaţiei că viaţa a apărut în mare, stau datele geologiei istorice, care arată că cele mai vechi organisme cunoscute au trăit în mare ( Boişteanu, 1980).

Macronevertebratele constituie un grup foarte important de organisme în cadrul ecosistemelor acvatice. Ele sunt principalele prelucrătoare ale substanţelor organice depuse în sedimentele acvatice, având astfel un rol important în reintroducerea în lanţurile trofice a materialelor sedimentate care practic, în lipsa acestor organisme detritivore se acumulează în sediment şi au nevoie de un timp îndelungat pentru a se mineraliza şi a fi recirculate în ciclurile trofice.

Diversitatea macronevertebratelor diferă în diferitele corpuri de apă în funcţie de caracterul permanent sau temporar al acesteia, regimul curgător sau stătător, parametri chimici, natura substratului şi a vegetaţiei acvatice.

În lucrarea de faţă, scopul studiului a fost analiza cantitativă şi calitativă a macronevertebratelor din hrana populaţiei de boiștean (Phoxinus phoxinus) ce trăieşte în râul Trotuş. Perioada de prelevare a probelor necesare studiului a fost primăvara – vara anului 2011.

Studiul spectrului trofic reprezintă ecologia cea mai profundă care pune în lumină nu doar diversitatea hranei ci şi relaţia dintre consumator şi prada sa, în cazul de faţă relaţia dintre peşti şi macronevertebrate.

Această lucrare îşi propune să contribuie la atenuarea deficitului informaţional în ceea ce priveşte analiza spectrului trofic la peşti.

La recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor am lucrat în echipă, având sprijinul domnului Preparator dr. Gabriel Plăvan.

Prezenta lucrare a fost realizată sub îndrumarea domnului Profesor Doctor Mircea Nicoară, căruia ţin sa-i mulţumesc pe această cale pentru atenţia, sprijinul acordat şi pentru modelul de conduită morală şi profesională de o înaltă ţinută a domniei sale.

CAPITOLUL 1 CADRUL NATURAL

CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE BAZINULUI RĂULUI

TROTUȘ

1.1.Aşezarea geografică

Trotuşul este un râu important al celui mai mare bazin hidrografic al României, cel al Siretului. Izvorăşte din munţii Ciuc, în apropierea vârfului Viscol ( 1793 ), orientându-şi cursul superior pe o distanţă de cca 20 km spre nord pentru a se strecura apoi pe lângă Vârful Ascuţit 1516 m Făgetul – de – Sus, către Est, Sud – Est, fierăstruind trecătoarea Ghimeş.

Lungimea cursului Trotuşului este de 162 km, fragmentând puternic masa muntoasă cu pinteni tentaculari, croindu-şi o albie predominant montană ce prezintă alternante de sectoare înguste cu altele de lărgire, după ieşirea din defileul de la Cireşoaia. Lărgimea maximă se înregistrează în jurul oraşului Oneşti, loc în care afluenţi importanţi (Tazlău, Oituz, Caşin ) au săpat adevărate trepte de amfiteatru pentru a se vărsa în Trotuş. (Lupu, 1980 )

Deşi este un râu cu lungime medie, Trotuşul cu cei 162 km străbate un relief deosebit de variat, având o diferenţă de nivel de la izvor la vărsare în emisar de peste 1000 m.

O schiţă hipometrică, coroborată cu studierea structurii geomorfologice a cursului râului şi cu variaţia debitului pe parcursul anotimpurilor ne pot orienta spre o viziune hidroenergetică de perspectivă. În favoarea unei asemenea preocupări ne orientează uriaşa suprafaţă a bazinului hidrografic al râului Trotuş, de cca. 4.440 km reprezentând peste 60% din suprafaţa judeţului Bacău – 6.603 km si 1,62% din suprafaţa României.

Fisiere in arhiva (1):

  • Spectrul Trofic al Populatiei de Boistean din Bazinul Raului Trotus.doc

Bibliografie

ANDREIAȘ N., MIHALACHE M., 1999 – Solurile României,Ed.ExPonto, Constanța
ANTIPA G., 1909 – Fauna ihtiologică a României, Academia Română, Publicațiile Fondului Adamachi, nr.XVI
ANTIPA G., 1916 – Pescâria și Pescuitul în România , Academia Română ,Publicațiile Fondului Adamachi, vol. VII,nr. XLVI, București
ANTONESCU C:S., 1934 – Peștii apelor inferioare din România, Imprimeria centrală, București
BĂNĂRESCU P., 1964 – Fauna R.P.R., Supraclasa Osteichthyes, vol. XIIi, Ed. Acad. București,pag.336-343
BĂNĂRESCU P., 1964 – Fauna republicii populare române – Pisces Osteichthyes(pești ganoizi și osoși), vol. XIII, Editura Academiei republicii populare Române, București
BERTRAND H., 1954 – Insecte acvatice în Europa (Larve, Nymphe, Imago), Ed. Paul Lachevalier, Paris, pag. 547-556
BUȘNIȚĂ TH., ALEXANDRESCY I., 1960 – Bogăția piscicolă a R.P.R., Ed. I.P.B. București, pag. 64
CADA C.A., J. SMITH, B.L. KERANS, 2003 – Ce putem spune despre pești?, Prezentat în raportul tenic anual al Centrului de cercetare al resurselor de Ape montane, FY 2003
CĂRĂUȘU S., 1952 – Tratat de ihtiologie, Editura Academiei republicii populare române, București, pag.469-470
CHIRIAC E., UDRESCU M., 1965 – Ghidul naturalist al apelor dulci din lume, București, Ed.Științifică
CHIRIȚĂ C., PĂUNESCU C., TEACI D., 1967 – Solurile României, Ed.Agro-Sivică, București, pag. 34-60
GOMOIU M.T., SKOLKA M., 2001 – Ecologie.Metodologii pentru studii ecologice, Universitatea Ovidius
OSCOZ J., F. CAMPOS, M.C ESCALA., 2001 – Hrana la boișteanul (Phoxinus phoxinus)din râurile din nordul Spaniei
POSEA Gr., și colab., 1982 – Enciclopedia geografică a României, Ed.Științifică și Enciclopedică, București
TACHET H., BOURNAUD M., RICHOUX Ph., 2001a – Introducere în studiul macronevertebratelor din apele dulci, Ed. Univ. Lyon
TACHET H., BOURNAUD M., RICHOUX Ph., 2001b – Nevertebratele apelor dulci.Sistematic, biologic, ecologic, Ed. CNRS, Paris
UJVARI I., 1972 – Geografia apelor României, Ed. Științifică, București
VASILIU G. D., 1959 – Peștii apelor noastre, Ed. Științifică, București pg. 133-258

Alte informatii

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE BIOLOGIE SPECIALIZAREA ŞTIINŢA MEDIULUI